Liliana RUSE
Liliana RUSE
35 vizualizări 10 nov 2010

Nimic nu e mai jalnic decât spectacolul oferit de Putere şi Opoziţie care trag din toate părţile de cadavrul politic al Robertei Anastase. PSD şi PNL vor să-şi ostoiască setea de sângele guvernanţilor, după ce nu le-a ieşit suspendarea lui Traian Băsescu şi demiterea Guvernului Boc. PDL îşi maschează debilitatea pironind-o pe Anastase cu tocurile în podiumul Camerei.

Peste tot scandalul din ultimele două luni, apelul lui Băsescu la un moratoriu limitat între Putere şi Opoziţie a părut o mostră de umor negru şi a fost tratat în consecinţă. La o zi după oferta prezidenţială de pace temporară şi invitaţia la cooperare în numele unui interes naţional contestat, adversarii politici şi-au pus poalele-n cap, s-au înjurat şi senatorii i-au respins cererea de reexaminare a Legii pensiilor. Bâlciul a continuat în Parlament, Roberta n-a plecat şi nici nu are demisia în planul pe termen scurt şi mediu, PDL a afişat banere cu ironii ieftine, ca un partid de opoziţie fără resurse şi idei, iar şedinţa Biroului Permanent al Camerei s-a suspendat pentru a 14-a oară consecutiv.

Semidiscursul prezidenţial din Parlament n-a fost doar o nouă raportare pentru Monitorul Oficial sau o tentativă a lui Băsescu de a da din nou cu băţul prin gard, ci parte a unui plan cinic şi elaborat de suprimare a Opoziţiei. La câteva ore după speech, preşedintele şi câţiva dintre pedeliştii de seamă au pus la cale o modificare a Regulamentelor legislative menită să compenseze impotenţa parlamentară a Puterii. Schema e simplă: "Opoziţia ne blochează, atunci s-o facem să nu mai conteze. Nu suntem în stare să ne aducem oamenii la vot, atunci să desfiinţăm cvorumul. Majoritate înseamnă că noi suntem prezenţi şi ei ne-încurcă". Ideea pedelisto-cotrocenistă aruncă în aer democraţia parlamentară, care îşi trage seva din confruntarea între Putere şi Opoziţie, şi reduce Legislativul la o instituţie formală, cu rol de ştampilă pe actele Guvernului.
Cine crede însă că Băsescu are monopol pe cinism se înşeală. Cum altfel poate fi interpretată scrisoarea lui Crin Antonescu prin care liderilor politici li se cere "să înceteze războiul, în faţa realităţii crunte a României de astăzi"?! Îl împiedică cineva pe dl. Antonescu să facă el un armistiţiu cu Puterea, să aibă cu guvernanţii "un dialog real", aşa cum le cere tuturor preşedinţilor de partide, de la Emil Boc la Victor Ponta? Lui Crin Antonescu îi place pacea, dar numai dacă îşi arogă meritul de a o fi înfăptuit. "Pax Antonesciana" ar fi un bun slogan de campanie electorală.

Şi Băsescu, şi Antonescu ştiu că pacea se încheie fie când combatanţii nu mai au resurse, fie când înţeleg că duc un război inutil. Politicienii români nu se află în niciuna dintre situaţii. Îşi fac oferte de armistiţiu cu bâtele ascunse la spate. Ei iubesc pacea, dar nu şi-o doresc.

Citește și: