Loredana VOICULESCU
Loredana VOICULESCU
7434 vizualizări 9 feb 2015

Ca să nu mai vorbim de pensiile pe care le au acum vârstnicii noştri! Pensia minimă garantată este acum de fix patrusutedelei. Prea-bunul-şi-atentul Executiv a decis majorarea punctului de pensie încă de la început de an, după cum li se aminteşte mereu la TV cârcotaşilor care nu au ce face şi tot comentează verzi şi uscate.

Ce dacă asta era prevăzut în lege. Important este că s-a dat, nu s-a luat. Nu s-a luat cum li s-a luat bugetarilor 25% din lefuri în 2010, în vremea odiosului regim băsescian. Dar să nu uităm de inflaţie, care este acum la cel mai mic nivel din istorie. Avem privilegiul să fim contemporani cu cele mai mici creşteri de preţuri din ani şi ani!

Şi, cu toate acestea, nimeni sau aproape nimeni, dacă îi dăm la o parte pe unii cu averi de milioane – unii dintre ei defilând în ultima vreme pe la DNA cu metal la încheieturi -  nu pare mulţumit de cum o duce.

Degeaba îşi tot bate gura în fiecare zi premierul Victor Ponta să ne explice, cum poate el mai bine, ca să înţeleagă nu numai cei cu scaun la cap că, de exemplu, “reducerea CAS (la angajator cu 5 puncte procentuale n.n.) nu a generat o catastrofă, ci începe să producă efecte pozitive anticipate”. Cui îi mai pasă acum că angajatorii au “uitat" să mai verse din banii economisiţi astfel şi în conturile angajaţilor, aşa cum se jurau unii dintre patroni?

La fel de OK este şi managementul companiilor de stat „care s-a îmbunătăţit considerabil”.  Vasăzică Hidroelectrica a înregistrat în 2014 cel mai mare profit din istorie, iar companiile din transporturi feroviare sunt în 2014 pe profit operaţional. Nu vi se pare că aţi mai auzit partea cu cefereul? În anul 2000 ceferiştii erau fericiţi, "când datoriile erau zero şi CFR Marfă era pe profit", după cum spunea Anca Boagiu într-un interviu.

Totul este sub control, iar populaţia va simţi desigur şi noile "realizări importante". Puţintică răbdare doar.

“Aceste realizări importante ne dorim foarte mult să se reflecte şi în viaţa de zi cu zi a fiecărui cetăţean”, a grăit luni cu înţelepciune premierul, după întâlnirea cu delegaţia FMI. Unde mai pui că, aşa cum ne-a anunţat tot domnul prim-ministru, preţurile la gaze naturale pentru populaţie nu vor creşte de la 1 aprilie, aşa cum tiranii din troica FMI-UE -Banca Mondială ne “solicită”.

Preţul gazelor naturale este unul dintre punctele pe care Guvernul se pare că nu a căzut de acord cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale. Pe scurt, FMI „solicită" scumpirea gazelor, iar bravul Guvern s-a opus. Cât curaj, nu?

„Solicitarea FMI se referea la o creştere de la 1 aprilie de la 53,3 lei (pe MWh n.n.) la 62 lei (pe MWh  n.n.), destul de abruptă, pe care o considerăm nesustenabilă. Altfel nu facem decât să acumulam datorii la CET-uri şi să facem factura pentru anul viitor imposibil de achitat pentru oameni (…)”, a pozat ultrapopulist premierul Ponta în apărătorul oamenilor care consumă gaze naturale.

Un amănunt fără importanţă: FMI nu poate „solicita” să majorăm preţurile la gaze, ci doar să respectăm calendarul pe care România şi l-a asumat în 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană.  O amânare a majorărilor de preţ nu înseamnă că am scăpat de scumpiri de gaze. Dacă gazele pentru populaţie nu se vor scumpi de la 1 aprilie, aşa cum e prevăzut în calendar, asta poate însemna că, din 2016 sau 2017 majorarea preţului va fi mult mai mare.

Adevărata problemă cu gazele naturale explicată pentru gândul de oameni din domeniu este că odată cu epuizarea zăcămintelor "vechi" şi folosirea resurselor identificate în Marea Neagră, de exemplu, nimeni nu va mai putea impune un preţ sub costuri, iar atunci nu doar că preţul va sări în aer, dar şi replierea va fi greu de imaginat. 

Revenind la scrisoarea de intenţie cu FMI despre care premierul Ponta a anunţat că nu a fost semnată. Semnalul este că Guvernul nu vrea să mai respecte constrângerile impuse de înţelegerile cu organismele internaţionale, o abordare considerată “la modă” în ultimele săptămâni, după exemplul Greciei şi Ungariei.

Abordarea este considerată de unii analişti ca fiind deosebit de riscantă şi va tensiona şi mai mult investitorii străini, care oricum sunt neliniştiţi de situaţia din această regiune. Riscul, sintetizat aici de unul dintre colaboratorii gândul, este pierderea “plasei de siguranţă” din partea FMI. 

Pe de altă parte, stabilitatea macroeconomică mult lăudată de autorităţi nu se datorează rezultatelor politicilor Guvernului. Dacă ne uităm doar la inflaţie, care a ajuns la valori minime, o simplă privire în datele statistice arată că în întreaga Uniune Europeană inflaţia este foarte mică, iar în unele state se înregistrează chiar valori negative pentru creşterile de preţuri. Cât priveşte creşterea economică, unii analişti economici susţin că este fluctuantă şi poate oricând să îşi schimbe tendinţa, dacă exporturile româneşti vor scădea.

Statisticile seci arată că nici cu încasările bugetare nu suntem pe roze, ba dimpotrivă. Guvernul a ratat ţinta de venituri pe 2014 cu 3,8 miliarde de euro, potrivit execuţiei bugetare pe anul trecut. În grea suferinţă sunt şi fondurile europene, ca să nu mai amintim de diferenţa între kilometri de autostrăzi promişi pe hârtie şi cei inauguraţi.

Însă doar cei rău intenţionaţi s-ar mai împiedica de asemenea detalii mizere când, în statistici toţi o ducem al dracului de bine.

PS Aş fi curioasă câţi dintre cei 55% din românii care într-un sondaj IRES realizat în noiembrie, după alegerile prezidenţiale, susţineau că ţara se îndreaptă într-o direcţie bună mai cred în asta.
 

Citește și: