Paul CHIOVEANU
Paul CHIOVEANU
1414 vizualizări 24 oct 2018

Actuala guvernare PSD-ALDE, cu sprijinul deschis al UDMR, şi-a propus să blocheze pe durată îndelungată, cu posibilitata de a duce chiar şi la închiderea anumitor furnizori de servicii, activitatea sectorului ONG din România.

Demersul Coaliţiei de la putere, prin Guvern şi majoritatea parlamentară, a fost de a include - în mod special şi pe lângă prevederile europene - organizaţiile neguvernamentale în lista de actori vizaţi de legea românească ce va transpune Directiva Europeană privind spălarea banilor şi finanţării terorismului. De la apariţia textului aflat în dezbatere parlamentară şi redactat de către Guvern, organizaţiile reprezentative din societatea civilă au criticat această includere, semnalând gravele probleme ce vor fi aduse sectorului. Cu toate acestea, proiectul de lege a trecut de votul senatorilor la sfârşitul lunii septembrie, ca azi să treacă - abia prin repetarea votului - de Camera Deputaţilor.

În mod concret,

1. Directiva Europeană 849 din 2015 urmăreşte să monitorizeze la nivel internaţional şi prin cooperarea statelor membre, fluxurile de bani iliciţi rezultaţi din fenomene precum spălarea de bani, finanţarea terorismului şi criminalitatea organizată.

”Cei care spală bani şi cei care finanţează terorismul ar putea încerca să profite, pentru a-şi facilita activităţile infracţionale, de libera circulaţie a capitalurilor şi de libertatea de a presta servicii financiare pe care le implică spaţiul financiar integrat al Uniunii,” motivează directiva europeană.

2. Conform unei luări de poziţie adresată parlamentarilor de către peste 40 de organizaţii neguvernamentale, societatea civilă este plasată în aceeaşi categorie de risc financiar (!) cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc şi cu instituţii bancare. Propunerea legislativă introduce cu termen de obligativitate, în caz de neconformare existând riscul dizolvării, ca persoanele care beneficiază de diferitele servicii derulate de ONG-uri (asistenţă, consiliere, ajutor, activităţi socio-medicale, educaţionale sau culturale, inclusiv copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi sau condiţii medicale pentru care au nevoie de ajutor) să raporteze instituţiilor statutului, în termen de 30 de zile, datele personale ale beneficiarilor - CNP, serii de buletin - cu care interacţionează.

Peste 350.000 de beneficiari anuali ai serviciilor de asistenţă socială şi conexe, printre care - medicale, educaţionale, de locuire sau piaţa muncii - oferite în prezent de către anumite organizaţii neguvernamentale riscă să nu mai beneficieze de acest suport, se arată într-un comunicat de presă semnat de circa 80 de organizaţii neguvernamentale în luna iunie 2018.

Nu există nicio logică în a transmite lunar instituţiilor de profil, precum Oficiul Naţional de Spălare a Banilor, datele personale ale unor beneficiari ai ONG-urilor precum victime ale abuzurilor, bătrâni, copii cu dizabilităţi, persoane fără adăpost etc. Mai mult, nici Parlamentul European prin directiva elaborată nu menţionează / urmăreşte activitatea şi beneficiarii ONG-urilor europene din simplul motiv că acestea, prin beneficiarii lor, nu primesc sau nu derulează fonduri din bani iliciţi.

”Comparând beneficiarii reali propuşi de lege, ne întrebăm care a fost raţionamentul pentru care un nou-născut, identificat, să presupunem, încă din momentul planificării intervenţiei medicale a unei organizaţii neguvernamentale, ar putea constitui un risc (de comitere a unei fapte de spălare de bani ori de terorism) mai mare decât deţinătorul a mai puţin de 25% din capitalul unei persoane juridice înregistrată la Registrul Comerţului? În primul caz, raportarea identităţii copilului se impune, în al doilea caz, nu, deoarece doar deţinătorii a mai mult de 25% din acţiunile unei societăţi comerciale sunt avuţi în vedere la raportare”, se arată în  comunicatul organizaţiei Salvaţi Copiii, 23 octombrie 2018.

Şi atunci, de ce acest demers? Răspunsul este unul sigur: suprimarea unor voci critice din sectorul neguvernamental, în special organizaţiile civice, chiar cu riscul de a bloca activitatea întregului sector şi, indirect, de îngreuna activitatea cu beneficiarii acestora.

Conform studiului realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în anul 2017 - Sectorul neguvernamental - profil, tendinţe, provocări, la nivelul anului 2015:

- în Registrului Naţional ONG din România, bază de date deţinută de Ministerul Justiţiei, există peste 70.000 de asociaţii şi peste 16.000 de fundaţii. Dintre acestea, aproximativ 40.000 active.

- cele mai multe îşi desfăşoară activitatea în domeniul social/ caritabil - 21%;  sportiv /hobby - 19%; educaţie - 13%; culturale şi profesionale câte 12% şi agricol 10%;

- aproximativ 100.000 de angajaţi generează sectorul neguvernamental din România.

Ce urmează:

Grupurile PNL şi USR au anunţat astăzi că vor ataca prezenta lege la Curtea Constituţională a României.

 

Citește și: