Paul CHIOVEANU
Paul CHIOVEANU
2673 vizualizări 29 ian 2019

V-aţi aştepta ca la o astfel de pedeapsă, autorul să fie deja dispărut prin Madagascar, Costa Rica sau Serbia ori retras undeva prin România, aşteptând motivarea pentru a urma calea de atac, scriind din când în când texte pe blogul personal sau ţinând dezbateri la o anumită fundaţie social democrată. Dar nu! Zi de zi, în ultimul an, când nu respiră aerul birocratic din Palatul Victoria, îl puteţi vedea în emisiuni tv (chiar la aceeaşi televiziune), pe holurile Parlamentului sau la întâlniri strategice unde se hotărăşte bugetul României ori ce să conţină discursul prim-ministrului, de exemplu.

În cea mai recentă apariţie media, în încercarea de a-i fi simpatic moderatorului, susţinător, poate, al unei singure fundaţii - Fundaţia Dan Voiculescu pentru dezvoltarea României, a afirmat, printre altele, că va demara controale pentru a vedea modul în care ”au fost cheltuiţi banii ONG-urilor” din România, deoarece Curtea de Conturi a Uniunii Europene a dat o recomandare în acest sens.

Printr-o singură frază şi fără date suplimentare, a lansat o acuzaţie cu scopul de a induce opiniei publice faptul că, printre preocupările organizaţiilor societăţii civile din România se numără fraudarea banilor europeni, adică şi a banilor româneşti, de unde putem presupune că durerea dânsului stă în modul în care cei 6,2 milione de lei pe care DNA i-a pus sechestru s-au reîntors în societate.

Dar să vedem ce zice raportul Curţii de Conturi Europene:

1. frauda care implică fonduri publice are adesea legătură cu corupţia;

2. Comisia Europeană şi statele membre au o responsabilitate comună pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei şi a corupţiei;

Ce date conţine raportul:

1. întrucât prevenirea şi detectarea fraudei sunt importante pentru gestiunea financiară a UE şi, având în vedere că în 2020, va începe să funcţioneze Parchetul European cu competenţe de urmărire a infracţiunilor (cu sprijinul OLAF),

2. Curtea a examinat Strategia antifraudă a Comisiei, instrumentele sale de prevenire a fraudei şi dacă aceasta are acces la date adecvate cu privire la amploarea, natura şi cauzele fraudei legate de cheltuielile UE şi

3. dacă investigaţiile administrate de Oficiul European de Luptă Antifraudă au condus la urmărire penală şi la recuperare.

De exemplu, dacă dosarul Tel-Drum, investigat de OLAF şi în care este anchetat Liviu Dragnea pentru fapte săvârşite în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a condus la urmărire penală şi la recuperarea fondurilor europene.

Aşadar, raportul amintit de consilierul prim-ministrului NU se referă la investigarea ONG-urilor din România, ci la modalităţi prin care OLAF, instituţia abilitată la nivel UE să investigheze cazurile de fraudă, poate avansa/ progresa în întocmirea şi investigarea fraudelor cu bani europeni.

Dar, dacă binevoieşte să sprijine lupta antifraudă, bineînţeles că poate depune mărturie sau poate aduce dovezi în sprijinul recuperării de către statul român şi Comisia Europeană a prejudiciului în dosarul controversat Tel Drum.

Revenind la ONG-uri, bugetele şi bilanţurile fiscale ale acestora sunt date cu caracter public, regăsindu-se an de an, la fel ca pentru orice altă firmă sau societate comercială, la Ministerul Finanţelor Publice.

”Cred că este bine ca fiecare să se gândească la ce are de făcut, la cariera lui, uneori e bine să lăsăm locul şi altora. Este părerea mea personală,” îi sugera Darius Vâlcov guvernatorului BNR Mugur Isărescu, într-p intervenţie la Antena 3.

Poate ar fi momentul chiar pentru consilierul prim-ministrului să lase locul cuiva competent şi credibil, a cărui preocupare să nu fie inventarea unui duşman suprem - statul paralel, iar la personaje de genul Don Quijote de la Mancha sau cardinalul Richelieu să viseze copiii noştri şi nu angajaţii Guvernului României.

În ceea ce priveşte dorinţa nedeclarată încă de a face un tandem cu Liviu Dragnea, prim-ministru - Preşedinte al României, să sperăm că justiţia românească, aşa asaltată cum este, va reuşi să finalizeze marile dosare de corupţie până la alegerile prezidenţiale.

Datele despre sentinţa în primă instanţă în dosarul lui Darius Vâlcov sunt culese din decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care îşi aşteaptă suspect de mult motivarea - pe 8 februarie împlinindu-se un an de zile.

 

Citește și: