Paul CHIOVEANU
Paul CHIOVEANU
829 vizualizări 12 feb 2019

În timp ce la Bucureşti, Liviu Dragnea propune programe speciale la ministerul Sănătăţii pentru întărirea siguranţei naţionale (Vitamina D, Panorama şi teste de markeri tumorali) solicitând realocarea unei părţi din banii serviciilor - SRI, SPP, SIE - din proiectul de buget pentru anul 2019, la Budapesta, cu ocazia discursului anual privind starea naţiunii, prim-ministrul Viktor Orban promite scutiri de la plata impozitului pentru mamele care nasc şi cresc mai mult de patru copii, subvenţii pentru familiile cu trei sau mai mulţi copii la achiziţionarea unei maşini cu 7 locuri şi credite cu dobândă redusă de până la 35 mii de dolari pentru femeile de până în 40 de ani ce se căsătoresc prima dată (cu posibilitatea ca o parte din datorie să fie ştearsă la naşterea celui de-al doilea copil şi, în întregime - la naşterea celui de-al treilea).

”Eu mă gândesc că un program de acordare gratuită pentru toţi copiii din România de vitamina D este tot un program de siguranţă naţională,” afirma Liviu Dragnea, solicitând tăierea bugetelor serviciilor secrete.

La prima vedere, ambele propuneri par diferite faţă de oricare altă promisiune electorală sau politică publică guvernamentală din ultimii ani. Ambele ţintesc nu doar un grup restrâns de cetăţeni / votanţi, ci o întreagă pătură socială, care cu siguranţă, ar avea nevoie de sprijin guvernamental.

Să decodăm puţin mesajele politice.

Cu toţii am auzit, părinţi sau nu, de necesitatea Vitaminei D pentru organism, dacă nu din presă, atunci poate de la medic. Deşi importanţa ei este de necombătut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu recomandă în masă un astfel de program, ci doar pentru acei copii care suferă de rahitism. În România, din păcate, prea puţini medici îndeamnă părinţii să facă şi analize medicale înaintea începerii unui tratament suplimentar, care să certifice necesitatea.

În cazul Ungariei, pentru un popor creştin cu valori puternice conservatoare, unde familia este baza societăţii, a veni în sprijinul întăririi familiei este un plus de valoare ce atrage mulţumirea electoratului Fidesz. Dar de ce doar pentru mame cu mai mult de patru copii, şi nu trei sau doi, este o întrebare la care, din perspectiva unei politici publice este dificil de răspuns.

Aşadar, dacă le-am scoate din contextul politic în care au fost menţionate, propunerile celor doi lideri ar fi chiar necesare şi de acceptat. Copiii au nevoie de astfel de programe de sănătate şi statul/statele ar trebui să sprijine mai mult prin programe naţionale copiii, mamele sau familiile numeroase. Toţi ar avea nevoie de un sprijin social guvernamental pentru a face faţă provocărilor economice din România sau Ungaria.

Dar contextul în care au fost făcute propunerile este unul cu totul special: Liviu Dragnea, se vede nevoit să atace o parte din instituţiile statului, în speţă SRI, SPP, SIE pentru a convinge electoratul PSD şi anumiţi influenceri din mass media că este singurul care se luptă cu aşa zisul 'stat paralel' pe de o parte şi, pe de altă parte, nevoia acestuia de a creşte rapid la nivel de încredere în sondajele tot mai numeroase din ultima vreme care, indiferent de cine au fost comandate, îl situează momentan în afara jucătorilor prezidenţiabili (undeva în jurul cifrei de 5% în încredere). Iar a fi în afară, arată nu doar neşansa îndeplinirii unui vis - de a ajunge preşedintele României - ci îi îngreunează şi discursul negociator dintr-un PSD aflat într-un colaps al valorii resursei umane, al convingerii că guvernează bine (şi că propriul electorat îl sprijină) şi al plecărilor din ce în ce mai dese din partid, cu doar câteva luni înainte de primele alegeri ale anului 2019.

În cazul lui Viktor Orban, discursul acestuia de duminică vine ca o continuare a promovării mesajelor de 'zero toleranţă' împotriva imigraţie, anti-Soros şi contra politicii Uniunii Europene. Un discurs cu care deja a câştigat trei mandate în ultimii ani şi care pare că funcţionează bine, menţinând acea stare de nelinişte în rândul votanţilor. În plus, faţă de ceilalţi ani, Viktor Orban îşi pregăteşte acum terenul pentru alegerile europarlamentare din luna mai, reacţionând şi la protestele masive din ultimul timp, ca urmare a adoptării unei legi prin care angajatorii pot solicita până la 400 de ore suplimentare pe an angajaţilor - aşa zisa 'lege a sclaviei'.

În tot în acest context, încă ceva: în timp ce Liviu Dragnea anunţa săptămâna trecută că nu se va duce în Statele Unite la evenimentul organizat de preşedintele american Donald Trump - Micul dejun cu rugăciune naţională - din considerente ce ţin de întocmirea şi negocierea proiectului de buget naţional, secretarul de stat Mike Pompeo s-a aflat ieri într-o vizită de stat în Budapesta, pentru a discuta cu Viktor Orban despre ameninţările din partea Chinei şi Rusiei, pentru a actualiza tratatul bilateral de cooperare militară, dar şi un subiect mai sensibil - discutarea politicii guvernamentale avute de Orban împotriva organizaţiilor neguvernamentale şi a mass mediei încă nesubordonată partidului Fidesz.

Ceea ce arată dorinţa Statelor Unite de a se reapropria de Ungaria şi a da uitării perioada mai rece dintre administraţia Obama şi Viktor Orban.

 

Citește și: