Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
1684 vizualizări 30 apr 2019

E meşteşug de prostie să te laşi să aluneci din Săptămâna Luminată în bezna politicii româneşti, ca pe un derdeluş de lături.

Mă străduiesc să amân momentul, trag de timp, pun între mine şi actualitatea i-mediată o parabolă pe care am pescuit-o din cel mai politic roman al lui Salman Rushdie (căruia ayatollahii nu i-au ridicat, de trei decenii, fatwa) - „Shalimar clovnul”:

„Palatul puterii e un labirint de încăperi ce comunică (…). N-are ferestre şi nu se vede nici o uşă. Mai întâi trebuie să afli cum vei intra. După ce ai dezlegat taina, când intri ca un suplicant în prima anticameră a puterii, te va întâmpina un bărbat cu cap de şacal, care va încerca să te azvârle afară. Dacă rămâi, o să încerce să te înghită. Dacă, prin viclenie, reuşeşti să treci de el, vei intra în a doua cameră, păzită de data asta de un bărbat cu cap de câine turbat, iar în a treia cameră te va întâmpina unul cu cap de urs înfometat şi tot aşa. În penultima cameră e un bărbat cu cap de vulpe. El nu va încerca să te împiedice să intri în ultima cameră, unde se află cel care deţine puterea adevărată (…). Camera puterii nu impresionează prin nimic, iar omul puterii, cel care şade în ea, te priveşte din spatele unui birou gol. Pare mic, insignifiant, temător (…)”.

 

Citește și: