Rodica CIOBANU
Rodica CIOBANU
64 vizualizări 24 feb 2011

Stă scris în programul politic al PSD, al USL şi în viziunile lui Marian Oprişan, care, în decembrie anul trecut, profeţea: "În 2011, Ponta va fi prim-ministru!": Şi, dacă mai exista vreo urmă de îndoială, o spulberă Victor Ponta însuşi, în raportul de activitate ca şef de partid, citit, de curând, în faţa presei, document care conţine o frază mică despre un destin mare: "Preşedintele PSD îşi asumă candidatura de prim-ministru chiar din 2012. Decizia va fi supusă aprobării forurilor interne de conducere". Obiectivul este trecut la capitolul "În curs de realizare", ceea ce înseamnă că liderul pesedist lucrează la el, neobosit, pentru a-l îndeplini chiar mai devreme de data avansată, luna martie din anul curent fiind, după părerea sa, "o lună bună să scăpăm România şi de Traian Băsescu, şi de Emil Boc".

Eliberarea ţării de Emil Boc - care s-ar putea produce, prin voinţa colegilor săi de partid, şi peste o săptămână - este mai puţin importantă acum, când guvernarea pedelistă este aproape consumată. Hotărârea care va marca traseul României pe aproape un cincinal priveşte desemnarea persoanei care îi va lua locul actualului premier. Or, dacă Victor Ponta este alesul, atunci viitorul nu se întrevede mai bun decât prezentul. Aflat în funcţie de numai un an, preşedintele PSD a dat dovadă, în două situaţii speciale, că reprezintă un risc pentru stat. Prima dată, în 27 octombrie 2010, când se dezbătea moţiunea de cenzură în Parlament, iar pe bulevardele Capitalei mărşăluiau zeci de mii de protestatari, dl Ponta aflându-se în fruntea unei coloane. Cu fularul tricolor la gât, a alarmat populaţia că "jandarmilor li s-a dat muniţie" şi a făcut apel la aceştia "să nu asculte ordinele lui Băsescu, cum nu le-au ascultat pe ale lui Ceauşescu", cu alte cuvinte să nu tragă în manifestanţi. Ca să debiteze o minciună cu efecte imprevizibile într-o situaţie cu potenţial exploziv ca aceea, un lider politic trebuie să fie ori iresponsabil, propagând fără grijă zvonuri auzite pe la colţuri, fie atât de lipsit de scrupule, încât amorsează cele mai periculoase diversiuni ca să-şi atingă scopul personal. Pe Victor Ponta nu-l ia valul uşor, astfel că se încadrează, mai curând, în categoria din urmă.

A doua oară, în 31 ianuarie, când împreună cu Adrian Năstase (client al DNA cu imunitate parlamentară) şi membrii PSD Argeş a pichetat sediul PDL din Piteşti, în semn de protest faţă de arestarea colegului lor, Constantin Nicolescu, anchetat de procurorii anticorupţie. "Trebuie să transformăm asta în războiul românilor cu Băsescu şi PDL", desluşea dl Ponta, într-o şedinţă cu organizaţia, înţelesurile acţiunii. Reiese de aici că nu justiţia îl interesa pe şeful PSD, ci operaţiunea propagandistică la scară naţională, amorsată pe seama acesteia, precum şi impunerea ideii că există numai justiţie aservită politic, ceea ce legitimează victimizarea şi revolta celor supuşi ei. Cu o asemenea atitudine, e greu de imaginat că premierul Ponta va fi un vajnic apărător al legii. De altfel, spunea singur, în aceeaşi şedinţă, că justiţia oranj va deveni roşie: "Până la urmă, când îi vom învinge, trebuie să-i pedepsim pe aceia care ne-au adus în această situaţie".

Astfel de antecedente - care nu reprezintă scurte rătăciri în carieră, ci un mod de a gândi şi un stil de a face politică - îl fac pe Victor Ponta incompatibil cu funcţia de prim-ministru. Ar putea fi un demn urmaş al doamnei Roberta Anastase la preşedinţia Camerei, deşi şi această funcţie are nevoie de cineva care să-i redea prestigiul. La palatele Victoria şi Cotroceni însă, de unde începe reclădirea încrederii în instituţiile statului, cetăţenii încă mai speră că oameni cu statură politică înaltă vor lua locul actualilor ocupanţi. Oracolul pesedist le zice să nu-şi mai facă iluzii.

Citește și: