Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
4080 vizualizări 9 mai 2019

Pentru că dacă s-au întâmplat lucruri, în ultimii ani, care să facă bine României/românilor, printre acestea a fost, cu siguranţă, şi întâlnirea şefilor statelor UE de la Sibiu.

Şi nu vorbesc aici despre discuţiile oficiale şi despre documentele generate, cu privire la identificarea şi fixarea motoarelor strategice şi ideologice de dezvoltare comunitară; în general, despre „bucătăria” summit-ului.

Vorbesc despre culoarea din obrajii fluxului online. Despre aerul cu tentă de proaspăt spălat. Despre sărbătoarea politică - de Ziua bătrânei Europe –, la urma-urmei, organizată în lumina limpede, europeană, a civilizaţiei.

Aşa mi s-a părut, dacă nu ne-or fi păcălit ăştia de la tv. Dacă n-au produs, iarăşi, figura aia veche, cu „aţi minţit poporu’ cu televizoru’”, că ăştia, „slugile lu’ Iohannis”, sunt în stare de orice…

Cadrul întreg al pozei de grup (şi nu mă refer, în acest moment, la oficialităţi), de la rama patinată, minunat pusă în valoare, a arhitecturii Pieţei Mari din Sibiu, la asistenţa, cetăţenesc-europeană, prinsă-n cadru, coagulată ad-hoc – adică, fără feţe lungi şi întrebătoare, fără grimase şi sprâncene ridicate, fără „enoriaşi” ai edililor de sate şi comune, cu normă impusă de „aduşi” la zaiafet cu microbuzele de transport comunal -, de la şefii de state şi de guverne, rămaşi, deodată, fără solzi scorţoşi în faţa efuziunilor de simpatie ale românului-european, venit la faţa locului, în carne şi oase, la cele câteva sute de jurnalişti, traversând drumul scurt de la acreala cu apret, cotidiană, la zaharicalele cu nucă şi alune, de la o comunicare absolut ok a tuturor acestor tabere, până la organizarea – deplasarea, integrarea, siguranţa participanţilor -, fără cusur, ori motive de scandal, a fost una demnă de linia modei universale cerută de un atare eveniment

Cum s-ar spune, fără isterii, fără ţipete, fără pus „uniforma în cap”, vorba subtilei Carmen Dan.

Până şi protestele Greenpeace au fost şi ele unele aduse „de afară”.

Un foto cu români şi alţi europeni, la un loc, în care mai-mai să nu-i mai deosebeşti pe unii de alţii.

De partea cealaltă a munţilor, precum într-un desen de gazetă de perete, al duselor orânduiri, gen „Aşa da! Aşa nu!”, o altă poză, în general în alb şi negru (ţinuta clasică a actorilor politici PSD, „urcaţi pe scenă”), în care social-democraţii vorbesc prea tare, prea sacadat, prea incisiv, prea agitat, uneori prea violent, ca să-i mai poată urmări cineva, cu atât mai puţin treziţii cu noaptea-n cap şi aduşii cu flota de transport, la miting.

Aceştia din urmă sunt şi ei participanţi tot la un fel de summit - în calitate de asistenţă interactivă -, şi acesta organizat tot de Ziua Europei, o „entitate” pe care, însă, o cam beştelesc, deoarece îi ţine pe români în genunchi, pe coji de nucă, le suge sângele, le ia şeptelurile la muls, şi încă le mai face şi altele, pe care hârtia nu le mai suportă.

Oamenii, văzându-se apăraţi de calamitate, scandează şi ei numele partidului (nu şi al vorbitorului), răspund cam şters la diverse întrebări cu răspuns inclus, agită pancarte cu satele de baştină, cu unele dorinţe ilizibile, cu sigla PSD.

Pe scenă, vorbitorii, de la cei mai mărunţi, la liderul social-democrat, cer vehement pace, civilizaţie, respect, unitate între tabere. Strigă ca din gură de şarpe că nu mai vor dezbinare între ei şi „derbedeii” care se-nvârt pe lângă scenă, între ei şi „slugile preşedintelui”, care nici el nu e chiar preşedinte, ci mai mult un fel de frână „Westinghouse”, un fel de distrugătorul/crucişătorul Potemkin, un fel de cocktail Molotov pentru guvernarea PSD, pentru ţară, pentru popor…

Deci, sunt hotărâţi să impună liniştea în societate, cu orice preţ, cu orice risc!!

Păi, ce să zic… Eu mai multă linişte decât „am auzit”, astăzi, la Sibiu – deşi, oraşul stătea cu toată Europa pe cap -, n-am auzit nicăieri în ţara asta.

Spre deosebire de „liniştea” de la Iaşi, în cadrul căreia, fluierau românii, unii la alţii, de-ţi ţiuiau urechile!

Acum, o să ştie fiecare ce să aleagă, aflându-se în temă: fie neliniştea şi divizarea europeană de la Sibiu, fie liniştea de la Iaşi.

S-a zis! 

Citește și: