Rodica CIOBANU
Rodica CIOBANU
3888 vizualizări 23 sep 2011

Amânată pentru a doua oară, aderarea României la Spaţiul Schengen se anunţă a fi o cursă de durată. Până luna viitoare, când chestiunea ar putea fi pusă, din nou, în discuţie de către liderii UE, lacunele care ni se impută nu se umplu de la sine şi nici regretele partenerilor pentru prematura admitere a ţării noastre în Uniune nu se sting. Războiul lalelelor, al brânzei şi al cui se va mai nimeri vor aduce un iz de rânced într-o atmosferă deja deteriorată de suspiciuni şi acuzaţii reciproce. Eurodeputatul finlandez Sarri Essayah are dreptate: o ţară este pregătită de Schengen sau nu este, nu merge cu jumătăţi de măsură. Or, România şi-a securizat graniţele din punct de vedere tehnic, dar mai are mult de lucru cu cei care le păzesc şi cu anumiţi cetăţeni ai săi, care trec, prin ele, spre Vest.

Arestările în masă, operate printre vameşii şi poliţiştii de frontieră din cele patru puncte cardinale, nu au convins UE, deşi aveau tocmai acest scop, că punctele de control devin impermeabile, ci, dimpotrivă, au atras atenţia asupra dimensiunilor corupţiei din sistem şi a gradului mare de toleranţă, cu care a fost tratată de către factorii politici. Din februarie până în septembrie, "normalitatea şpăgii" (realitatea tacit acceptată a ultimilor 20 de ani) nu a putut fi extrasă din capul lucrătorului vamal, a funcţionarului român, în general, şi înlocuită cu integritatea profesională, fiindcă nu se face, pur şi simplu, transplant de mentalitate. România a făcut doar demonstraţii dramatice de bune intenţii, în al doisprezecelea ceas, când putea să-şi rezolve mult mai din vreme corupţia din vămi, eliminând, astfel, singură, una din carenţele ce i se reproşează, pentru cealaltă având nevoie de ajutor.

Romii români nu mai sunt, de câţiva ani, o problema exclusivă a ţării de provenienţă, ci a întregii Europe, după cum se vede din măsurile luate de statele în care migrează. Marea Britanie modifică o lege pentru a-i scoate din locuinţele ocupate abuziv, primarul Parisului interzice cerşetoria pe Champs Elysees, după ce Franţa a eşuat în expedierea lor, acasă, în Italia, Spania şi alte ţări europene, funcţionează acordul de repatriere a minorilor neînsoţiţi, pe care autorităţile române îl vor tranformat în Regulament european, au un subcapitol special în Programul Stockholm ("Grupurile vulnerabile"), iar Finlanda, ai cărei cetăţeni sunt îngrijoraţi de numărul celor ce stau cu mâna întinsă, în Helsinki, este posibil să treacă şi ea la fapte. Dacă legislaţia i-ar permite, Europa i-ar împacheta, mâine, pe toţi, i-ar trimite în România şi ar reintroduce vizele, respirând uşurată. Cum însă romii sunt cetăţeni europeni, au dreptul la liberă circulaţie şi alte drepturi civile garantate, nu pot fi discriminaţi şi ţinuţi în ţară cu forţa. Integrarea lor socială, pentru care statul român nu a făcut nimic, este o chestiune de timp îndelungat, de bani mulţi, de preocupare politică şi de colaborare din partea comunităţilor, or toate acestea lipsesc. În consecinţă, exodul lor către destinaţiile bogate nu va fi oprit, oricâtă silinţă şi-ar da, pe vitor, România sau oricâţi bani de buzunar li s-ar da, ca să se întoarcă acasă. Liderii UE trebuie să gândească alte soluţii, care să vizeze integrarea lor şi pe teritoriile statelor membre, precum şi o legislaţie comună mai aspră pentru combaterea fenomenelor deranjante, cum este cerşetoria în scopul căreia sunt exploataţi minori şi persoane cu dizabilităţi. Un adult care-şi trimite copilul la furat şi cerşit ar putea fi decăzut din drepturi şi pedepsit pentru abuz oriunde s-ar afla, iar "mâinile mici" să rămână în grija statelor. Franţa a semnalat că va repatria 5000 de minori neînsoţiţi, de care serviciile sociale româneşti abia se vor putea ocupa. Cei mai mulţi vor fi recuperaţi de părinţi, spre a o lua de la capăt. Aşadar repatrierea nu reprezintă o soluţie, ci este necesară o nouă abordare a problemei romilor, fără de care aceştia riscă să devină ţinta mişcărilor extremiste, cum li se întâmplă deja, în Cehia, ţiganilor stabiliţi în nordul Boemiei. Acasă la ei, romii noştri sunt pe cale de a fi socotiţi singurii vinovaţi pentru proasta imagine a ţării şi pentru apariţia sentimentelor antiromâneşti în state altădată prietenoase. Şi, cum lipsea ţapul ispăşitor pentru eşecul aderării la Schengen, iată că l-am găsit!

Citește și: