36 vizualizări 25 mai 2008

Ţiganii români din Italia l-au făcut mare pe Berlusconi. Şeful Partidului Poporului Libertăţii a câştigat alegerile cu promisiuni că va curăţa Peninsula de gunoaie şi de infractorii români. În plus, are şanse să avanseze şi să fie chiar declarat „sfânt”, dacă îşi face repede treaba. Astfel, lozinca „Berlusconi, santo subito” („Berlusconi, făcut sfânt imediat”) a apărut la Napoli după ce au fost făcute cunoscute noile legi antiimigraţie. În plus, pe lângă apariţia „Sfântului Berlusconi”, exterminatorul de ţigani, românii au ajutat şi Camorra. Organizaţia criminală, între un trafic de droguri şi nişte asasinate la comandă, s-a apucat să facă şi servicii sociale comunităţii. Mai precis, s-a transformat într-un fel de combinaţie între serviciul de Imigrări şi protecţie socială, făcută cu mitraliera. Astfel, imediat după ce s-a aflat că o ţigancă era cât pe ce să fure un copil italian, trei tabere de nomazi au fost rase din temelii.

Mesajul din partea mafiei italiene (aceeaşi care percepea câte 50 de euro lunar pe cap de rom pentru a-l lăsa în pace) către milanezi este clar: „de vreme ce statul nu e aici să rezolve problemele, le rezolvăm noi”. În timp ce toată lumea arată cu degetul spre românii din Italia, aceştia se ceartă între ei. Deunăzi, rromii i-au acuzat pe români că le strică reputaţia şi că ei, prin urmare, se simt ruşinaţi de faptele reprobabile ale acestora.

Pentru că rromii nu doresc, spunea o femeie specializată în călcat „minoritară” din Cetatea Eternă decât „să le asigure un viitor copiilor”. Un alt rrom, preşedinte al unei asemenea asociaţii din Italia, a considerat în schimb necesar să administreze o lecţie italienilor, explicându-le că în România nu există tabere, că acolo ţiganii trăiesc în case – prin urmare, un adevărat model de integrare socială.

Ocazia a fost sesizată imediat de Liga Nordului, care a replicat că nomazilor le stă bine cu drumul.Prin urmare, ei ar trebui să se pună în mişcare, „spre România, de pildă”. În marea ei generozitate, Italia le va da chiar şi bani celor care îşi lasă puradeii acasă. Banii vor veni probabil din bugetul european, deci inclusiv din România, pentru că Italia tocmai a anunţat că va cere bani europeni pentru „proiecte de integrare a rromilor români”.

În timpul ăsta, ţara-mamă România tace în continuare, în cea mai bună tradiţie mioritică, aplicând principiul băgatului gunoiului sub preş. Unii oficiali recunosc că orice român poate deveni ţinta unor atacuri xenofobe şi cu toate acestea nu sunt elaborate măsuri concrete de prevenire. După ce că nici nu s-a pus problema unei campanii de presă în Italia, care chiar merita o finanţare de la buget, lipsesc până şi informaţiile de pe teren. Consulii află din ziare despre ceea ce se întâmplă în teritoriul pe care ar trebui să îl acopere. Aşa s-a întâmplat la Milano, unde o româncă a fost ţinută în sclavie luni în şir de „angajatoarea” sa italiancă. În loc de o reacţie oficială tip „iată, se poate şi invers”, nu s-a făcut nimic. Probabil de aceea, fiica femeii a preferat să se adreseze direct carabinierilor şi nicidecum au­torităţilor române pentru

a-şi salva mama. Nici în forurile europene nu ne putem lăuda cu o activitate intensă. În Parlamentul European, exact la ora discuţiei despre Italia şi măsurile luate împotriva românilor, mare parte din europarlamentarii noştri absentau. Motivul invocat: nu doreau să-şi supere colegii italieni din facţiune! În schimb, şeful diplomaţiei, Lazăr Comănescu, nici măcar nu vede o problemă în măsurile antiimigraţie. Ministrul este convins că ceea ce face Italia nu contravine în niciun fel normelor europene. Pur şi simplu, Lazăr Comănescu se comportă ca un pustnic cocoţat pe vârful unui munte ministerial care a făcut jurământul tăcerii şi îşi duce viaţa izolat de tot ce se întâmplă în jur.

Aceasta în situaţia în care Italia a anunţat deja că, indiferent care va fi verdictul Bruxelles-ului, nu renunţă la lege, pentru că ea e dorită de 90% dintre italieni. Mai mult, demnitarul  îl consideră pe omologul său Franco Frattini „un bun prieten al românilor”. Este vorba de acelaşi Frattini care spunea că va propune UE revizuirea liberei circulaţii pentru români. Autorităţile române par complet nepregătite unei astfel de perspective, nereuşind până acum să treacă nici măcar de faza negării. Iar singura contramăsură născută cu greu este organizarea unor forumuri de discuţii cu asociaţiile de rromi şi români din Italia.

Între timp însă, orice român prins pe stradă de carabinieri fără acte în regulă (dovada înscrierii la Evidenţa Populaţiei după maximum trei luni de şedere, o locuinţă decentă, un venit minim obţinut legal) este expulzat fără explicaţii. Or, mulţi români lucrează la negru, angajaţi chiar de patroni italieni şi nu ar avea prin urmare cum să facă această dovadă. Indiferent ce sărăcie cruntă îi aşteaptă acasă, indiferent ce spune litera şi spiritul normelor europene, ei vor fi trimişi pachet României, unde vor avea posibilitatea să meargă în pelerinaj la preatăcutul Lazăr pentru explicaţii. 

 

Citește și: