Iulian Anghel
Iulian Anghel
5206 vizualizări 28 iun 2018

În 1990, sfârşitul comunismului, România avea 13.756 de kilometri de reţele simple de canalizare. În 17 ani care au curs de atunci, până la finalul lui 2006, ultimul cu România în afara UE, a mai construit 4.852 de kilometri, ajungând, prin urmare, la 18.608 kilometri.

De la 1 ianuarie 2007 (data aderării la UE) până la finalul lui 2016 (ultimele date statistice), reţeaua de canalizare a ajuns la 34.354 kilometri – un plus de 15.746 de kilometri, în 10 ani.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat miercuri datele privind numărul locuinţelor racordate la reţelele de canalizare: 50,8% din numărul rezidenţilor în România sunt conectaţi la o astfel de reţea. Toată lumea a început cu plânsete: vai, doar jumătate din populaţia României! Ce ruşine! Nimeni nu s-a uitat înapoi! Or, dacă vrei să ştii unde te afli, mereu trebuie să te uiţi de unde ai plecat!

În comunele Iveşti şi Lieşti, din judeţul Galaţi, se întâmplă, de câţiva ani, neîntâmplatul. Buldozere mari au săpat gropi adânci pe străzile pe care, în urmă cu 10 de ani, nu puteai merge, pe uliţele de pământ, fără galoşi, la cea mai mică ploaie. Apoi au apărut unii care au pus nişte ţevi, cum doar sătenii tineri, plecaţi la muncă în Italia, au mai văzut. Apoi, în faţa fiecărei case, au apărut nişte chestii ciudate, un fel de casete cu nişte ceasuri şi nişte unii care îţi ziceau: ai acum apă curentă şi canalizare în faţa porţii. Ai şi gaze. Dacă vrei să te racordezi, bine, nu vrei, nu! Noi ţi le-am adus în faţa porţii.

Şi, după asta, au asfaltat şi străzile!

Primarul exulta. Vedeţi ce face PSD? Păi, aveaţi voi gaze, dacă nu eram noi? Ia, zi, moşule, credeai vreodată că o să te speli la chiuvetă şi nu la lighean?

Din 2007 şi până anul trecut, numărul gospodăriilor racordate la reţeaua de canalizare a crescut cu 66%. Dacă, în 2007, la sistemele de canalizare aveau locuinţele racordate 6,1 milioane de persoane, la finalul anului trecut, numărul ajunsese la 9,97 milioane de persoane, reprezentând 50,8% din populaţia rezidentă (19,64 milioane de persoane). Patru milioane de oameni beneficiază azi de o reţea de canalizare în plus, faţă de 2007, anul aderării României la UE.

Din ce bani? Cine a finanţat extinderea reţelelor de canalizare cu aproape 16.000 de kilometri, din 2007 încoace?

În 2007 şi 2008, cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au fost de 3,8%, respectiv 4,5% din PIB. În 2016, ele au ajuns la 2,5% din PIB. De ce? Pentru că guvernele succesive au aruncat în cârca UE obligaţiile lor de investiţii - canalizări, gaze. Judeţul Galaţi a avut un program de peste 110 milioane de euro de la UE prin POS Mediu pentru reţeaua de canalizări. Fără aceşti bani, comunele Iveşti şi Lieşti nu ar fi avut în veci apă curentă sau gaze.

POS Mediu şi programul Regio au însemnat pentru satele şi oraşele din România 8-9 miliarde de euro, bani cu care unele dintre ele nu mai arată chiar a ghetouri.

Reţeaua de gaze a crescut de la 28.960 de kilometri în 2006 la 39.668 în 2016, în mare parte cu banii UE. Aproape 11.000 de kilometri de conducte, extinse cu banii Uniunii.

Iar primarii câştigă alegerile pentru că “PSD a băgat gaze”.

La vârf, PSD acuză UE că finanţează “statul paralel”.

Este însă mult mai grav. UE finanţează statul subteran.

Citește și: