Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
4811 vizualizări 11 mai 2019

Un debut atât de soios şi de abrupt al încă unui cult al personalităţii nu mi s-a-ntâmplat să remarc, deşi sunt vechi în meleag, nici în „Epoca de Aur” ceauşistă.

Nu-mi aduc aminte ca vreunul dintre „osaneliştii” – melanj de osanale cu manele – ale fostului dictator să fi fost atât de lipsit de simţul măsurii încât să fi spus – poate nu ştiu eu, poate am uitat – „Ţara lui Ceauşescu”.

A, că i-au spus: „Ctitorul României contemporane”, s-a mai întâmplat; sau „Conducătorul providenţial”, sau „Erou între Eroi”, sau „Marele strateg”, sau „Cârmaci iubit”, este adevărat, fiecare sintagmă depinzând de gustul simţit de pupăcios.

Şi asta, pentru că, în toate cazurile, subiectul este „adulatul”, mult-prea-iubitul”, „vizionarul”, dar nu ţara, aşa cum îşi permite un om politic derutat să i-o atârne de nume unui oarecare lider politic.

Iar ca România să fie „trecută” pe numele unui singur politician, asta n-am mai auzit până la Galaţi.

Rovana Plumb este, însă, piesa de rezistenţă a PSD; a fiecărei „epoci” pesediste; a fiecărui mandat de preşedinte; a fiecărui preşedinte.

Rovana Plumb vorbeşte, de mult, limba stâlcită şi unsuroasă a ditirambilor zaharisiţi, indiferent de numele preşedintelui partidului, la umbra căruia se ofileşte şi renaşte.

O ştiu din vremea lui Adrian Năstase, care, pentru ea, era lumina „epocii Năstase”.

Apoi, în epoca USL-ului care abia se năştea, Victor Ponta devenise lumina (în timp ce azi e „întunericul”): „Discursul lui Victor Ponta a arătat aşa cum trebuie să arate un discurs al unui politician care vrea să trăiască într-o ţară normală, europeană. Discursul lui Victor Ponta este un pas către viitor, către revenirea la normalitate, atunci când actuala putere, cu toţi reprezentanţii ei de seamă, va deveni istorie”, spunea Plumb.

Ameţit de mieroasele-i cuvinte, fostul premier a preferat-o pe „cântăreaţă”, camaradului Dragnea, propunând-o, atunci, la preşedinţia (interimară) a partidului, în locul său.  

„O să-mi aduc tot timpul aminte. A fost un vot atunci între Liviu Dragnea şi Rovana Plumb, după ce m-am retras eu. Eu am propus-o pe Rovana. Şi Dragnea a zis, „nu, ce Rovana..”, a făcut-o în toate felurile. Acum e bună. Am văzut că a reevaluat-o”, reiterează Ponta.

Şi, pentru că a reevaluat-o, Plumb nu se mai satură să-şi prea-slăvească reevaluatorul – căruia, personal, cred că nu-i face niciun bine, promovând şi susţinând un tot mai vehement cult al personalităţii, în ceea ce-l priveşte.

De la Craiova la Iaşi, şi de la Iaşi la Galaţi, Rovana îi suflă în pânze, tot mai abitir „Crucişătorului Dragnea” - gen „Mândră corabia, meşter cârmaciul”.

„PSD reprezintă cel mai bine interesele României oriunde, în Europa şi în lume. PSD are cel mai bun program de guvernare din ultimii 30 de ani datorită unui lider cu viziune, un om care-şi iubeşte ţara, ţara lui Liviu Dragnea, preşedintele PSD”.

Doamne fereşte! Aşa o enormitate, mai ales într-o ţară aflată în post-dictatură criminală, n-am mai auzit. Şi, ca să fiu sincer, nici acum nu-mi vine să cred că ar fi rostit aberaţia, deşi am confirmarea spuselor sale din trei surse.

Dacă mă întrebaţi pe mine, eu cred că Ceauşescu (la fel ca alţi dictatori) a avut soarta pe care a avut-o, inclusiv din cauza unor astfel de „slujitori de nădejde”, care, în timp, au capacitat toate linguşelile „apropiaţilor” liderului vremelnic, dându-i individului minţile peste cap.

P.S. Mă întreb: dacă, în locul Ninei Iliescu – cea mai discretă soţie de preşedinte, deşi, o femeie cu un şarm nebănuit - s-ar fi aflat o persoană gen Rovana Plumb, cu cât, încă, şi mai cruntă ne-ar fi fost, astăzi, soarta?!

Citeşte şi Crăciun fericit!

Citește și: