Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
1715 vizualizări 5 iun 2019

Când aud cuvântul „pact”, mă cuprinde un fior faustian. L-am auzit astăzi din gura preşedintelui Iohannis: „În consecinţă, pentru a valorifica cum se cuvine acest vot şi consultările, am decis să invit partidele politice parlamentare să semnăm un acord naţional pentru consolidarea parcursului european al României. Sau, dacă vreţi altfel, un pact politic pentru România europeană”. Un pact cu cine? Cu PSD?

Se anunţă vremuri extravagante.

N-am în minte decât tirada directorului de teatru din primul prolog la  Faustul lui Goethe (traducerea Lucian Blaga):

„(…) Daţi-mi sfat,

Ce-i de făcut prin ţările acestea.

Mulţimei vrem pe plac să-i fim,

Îndeosebi fiindcă ea trăieşte

Şi în acelaşi timp ne lasă să trăim

Şi noi. Ţăruşii-s puşi, e scena gata.

Şi fiecare-o sărbătoare speră.

Iată-i pe toţi acuma din sprâncene ridicând,

Cu nerăbdare un spectacol aşteptând.

Ştiu ce-ar dori norodul să asculte,

Perplex ca astăzi însă n-am fost niciodat'!

Cu bunătăţi norodul n-a fost răsfăţat,

Dar a citit grozav de multe.

Cum o aducem, ca mai nou oleacă

Să pară totul, plin de tâlc, dar să şi placă?

E-nvederat că-mi face mare bucurie

Să văd mulţimea cum o ia către baracă,

Înghesuindu-se şi dând din coate

Să-şi taie drum prin poarta-ngustă.

E-nvederat că-mi face mare bucurie

Să văd că încă-n plină zi, la ora patru,

Mulţimea-şi face loc spre casierie,

Şi că se-ncaieră pentru-un bilet pe mine

Ca-n timp de foamete pentru o pâne”.

Foto: Theater-chemnitz.de/Dieter Wuschanski

Citește și: