Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
12373 vizualizări 7 oct 2014

Justiţia în România, patria automobilelor, începe să aibă şi ea mai multe viteze, potrivit reinterpretării dictonului "Fiat justitia, et pereat mundus", de către fostul procuror-azi premier Victor Ponta: “Bine, bine, fiat justiţia, dar fără să piară şi lumea din cauza unui accident ca ăsta”, a spus premierul vizavi de activitatea procurorului “suveran şi independent” din Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, care tocmai dispusese sechestrul asigurător pe produsele Petrotel-Lukoil, din pricina unui prejudiciu estimat la 230 de milioane de euro - evaziune fiscală şi spălare de bani.   

Ca reacţie imediată, ambasadorul rus la Bucureşti s-a declarat extrem de preocupat de situaţia creată, mai ales din cauza „stopării producţiei” pe parcursul anchetei – lucru total neadevărat -, ceea ce ar periclita funcţionarea întregului lanţ de producţie al companiei Lukoil, iar pentru sensibilizare, dl. Malginov a amintit că, în timpul activităţii, compania a creat mii de locuri de muncă, a plătit regulat impozite la buget, a acordat sprijin comunelor din zonă, a investit în susţinerea ecologiei, în perfecţionarea structurilor medicale de urgenţă, în dezvoltarea surselor de energie verde şi i-a ajutat pe copiii cu probleme.

În consecinţă, ambasadorul spera, sec, la momentul respectiv, ca „ancheta să se desfăşoare nepărtinitor şi obiectiv, în cadrul legii”, dar “şi ţinând cont în mod cuvenit de interesele atât ale mediului de afaceri, cât şi ale muncitorilor, precum şi de interesele relaţiilor ruso-române”, şi anunţa că va urmări atent dezvoltarea situaţiei în jurul rafinăriei Petrotel-Lukoil.

Iar situaţia s-a dezvoltat rapid şi într-un mod absolut „cuvenit”, aşa cum ceruse Malginov.

Premierul român, Victor Ponta, părând, el însuşi, adevăratul ambasador al Rusiei la Bucureşti, în chestiune, a administrat cuvenita chelfăneală „procurorului suveran şi independent”, susţinând că dumnealui “nu este foarte interesat că Lukoil are 3.500 de angajaţi, că Oltchim cumpără doar de la Lukoil, şi că au blocat combustibil la Oil Terminal şi Conpet”.

Apoi, „fără a interfera în vreun fel activitatea suverană şi independentă a procurorului”, şeful guvernului şi-a manifestat, ferm, speranţa că “acesta va ţine cont că e vorba de 3.500 oameni şi de nişte interese economice de funcţionare a altor companii extrem de importante”, şi că “înţelepciunea şi responsabilitatea celor care anchetează vor conduce la soluţia legală”.

“Aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o maşină şi indisponibilizăm maşina – apropo de Fiat justitia -, aici se indisponibilizază conducte... Bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde, şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România. Dar justiţia este independentă îşi face datoria şi bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu Justiţia”, a continuat, maliţios, Victor Ponta, să-şi exprime deplina încredere în Procuratură.

Şi, ce să vezi?! Procurorul a înţeles vorba prezidenţiabilului, şi a făcut cuvenita rectificare: după două zile a ridicat sechestrul asigurător, ceea ce a făcut din premier un adevărat erou al miilor de benzinari la pompă şi al şefilor lor de producţie şi de sindicat.

În Kiseleff au început să sosească telegrame de mulţumire, din toate colţurile ţării, şi de susţinere în campanie; Justiţia a înţeles unde greşise, iar ambasadorul Rusiei la Bucureşti se gândeşte, probabil, cu aplicaţie, cum să-l strecoare pe Victor Ponta în agenda lui Putin pentru o poză de colecţie, tocmai bună de pus pe Facebook, în galeria selfie-urilor cu şefi de state.

Dincolo de toate pluteşte în aer cuvenita şi angoasanta întrebarea: reforma Justiţiei este, oare, ireversibilă?!

Citește și: