Andreea OFIŢERU
20786 vizualizări 17 ian 2015

La intersecţia dintre străzile Argeşului şi Braşov din cartierul Drumul Taberei un panou înalt de trei metri ne anunţă că în zonă există un şantier în lucru la Magistrala 5 – Drumul Taberei-Pantelimon/Tronsonul 1. Drumul Taberei-Universitate, Secţiunea Râul Doamnei- Hasdeu (Operă).

Pe panou scrie că data finalizării lucrărilor era 28 aprilie 2013. În realitate, lucrul la metrou nu e terminat încă, lucrările fiind întârziate cu aproape doi ani.

O parte din utilajul Varvara, folosit la săparea tunelelor

Zilele trecute, o echipă gândul a coborât pentru câteva ore în subteran, la staţia Constantin Brâncuşi, situată la intersecţia străzilor Drumul Taberei cu Valea Argeşului, pentru a vedea în ce stadiu e lucrarea la noua linie de metrou.

Cine trece zilnic prin zona Drumul Taberei aude cum se lucrează, zgomotul de la macaralele care sunt în zonă se propagă în toată intersecţia dintre străzile Valea Argeşului şi Drumul Taberei. În această intersecţie va fi staţia Constantin Brâncuşi, după cum arată planurile Metrorex.

Constructorii spun însă că e posibil ca această staţie să se numească Valea Argeşului, iar Constantin Brâncuşi este posibil să fie o viitoare staţie în cartierul ANL cu acelaşi nume.

Intrarea în staţia Constantin Brâncuşi de pe Magistrala 5 se face prin partea stângă a străzii Drumul Taberei, în sensul de mers spre Universitate.

Aşa arată tunelele pe sensul de dus/întors de la staţia Constantin Brâncuşi

Coborârea se face pe schele, dar în curând structura staţiei va fi finisată, urmând să fie utilată de către Metrorex la fel cum sunt utilate toate celelalte staţii de metrou din Capitală. Însă, pentru acest lucru este nevoie de o nouă licitaţie. 

În subteran, echipa care lucrează la ultimele retuşuri ale staţiei este condusă de Mihai Divlan, inginerul responsabil cu execuţia tehnică a lucrării, din partea asocierii de firme asocierii Astaldi (Italia) - FCC Construccion (Spania), care se ocupă de staţia situată la intersecţia dintre staţiile Drumul Taberei şi Valea Argeşului.

Fiecare dintre cele zece staţii de metrou- Eroilor, Academia Militară, Orizont, Favorit, Drumul Taberei 34, Parcul Drumul Taberei, Romancierilor, Brâncuşi, Râul Doamnei şi Valea Ialomiţei- câte va avea traseul de metrou din Drumul Taberei,  are câte un responsabil de şantier. În total, la noile linii de metrou lucrează aproximativ 600 de muncitori.

Harta Magistralei 5 de metrou, cu toate staţiile dintre Drumul Taberei şi Pantelimon

Staţia Constantin Brâncuşi este penultima staţie de metrou  de pe traseul Eroilor-Râul Doamnei.

 „Tunelul este finalizat între staţiile Constantin Brâncuşi şi Râul Doamnei”, ne spune inginerul Mihai Divlan. Din acest motiv utilajele cu care s-au făcut tunelele, celebrele Varvara şi Filofteia, sunt acum oprite.

„Utilajul este în faza de ieşire în puţul tehnologic de extragere. Numai că, din punct de vedere tehnic, Filofteia, fiind în marş, ea va ieşi prima din puţul de extragere, după aceea va ieşi Varvara”, ne explică inginerul care e stadiul lucrărilor.

De la staţia de metrou Romancierilor, metroul din Drumul Taberei va avea o bifurcaţie, o rută va merge către Râul Doamnei-cu o oprire la Constantin Brâncuşi, iar cealaltă către Valea Ialomiţei, unde există şi depoul acestei linii de metrou. Fiecare dintre cele zece staţii de metrou are o anumită lungime, dar în total lungimea staţiilor este de 6,1 kilometri. Depoul de la Valea Ialomiţei are o lungime de 0,9 kilometri.

Sensul de mers de la staţia Constantin Brâncuşi la staţia Râul Doamnei

Staţia de la Constantin Brâncuşi este situată spre finalul traseului dintre Eroilor şi cartierul Drumul Taberei. „Din traseu mai avem de executat zona dintre Academia Militară şi staţia Eroilor”, spune Mihai Divlan, care ne asigură că până la finalul lui 2015 partea de structură pentru ultima staţie de metrou din Drumul Taberei va fi gata.

Tunele construite acum sunt mai bune decât cele dinainte de 1989

Tunelele săpate de Varvara şi Filofteia, cele două utilaje folosite, sunt mult mai fiabile decât de s-a construit înainte de 1989, după cum arată constructorii.

„Tehnologia actuală permite o viteză mai mare de avansare de lucru în 24 de ore. Genul acesta de tunel este mult mai fiabil. Este un inel universal, datorită geometriei şi modului de asamblare  îţi permite să preiei curbele fără să-ţi mai fabrici alte inele de curbă”, ne spune Mihai Divlan, care a lucrat şi la liniile de metrou dinainte de 1989.

Acesta mai adaugă că tunelul este foarte sigur din punct de vedere tehnic, neexistând pericolul de tasări, surpări sau de a face foarte mare deranj în zonele riverane.

Inginerul Mihai Divlan, responsabil tehnic cu execuţia la Magistrala 5, staţia Constantin Brâncuşi

În tunel totul e ca nou, de la pereţi până la ţevile care ne duc până la utilajul afla la capătul staţiei Brâncuşi.

La capătul tunelului e parcată  Varvara, cum e denumit unul dintre utilaje (tunnel boring machine).

„Varvara este practic un sistem întreg. Este compusă din scut, adică utilajul care sapă efectiv tunelul, şi din partea de auxiliar. În scut are loc montajul inelelor prefabricate, adică are loc căptuşeala tunelului. Toată linia are cam 100 de metri, dar scutul în sine are cam 10,5 metri. Are în dotare tot ce-i trebuie, de la macarale de manipulat bolţari până la partea de tancuri, pompe de recirculare bicomponent, ulei hidraulic până la partea de transmisie date”, ne mai spune domnul Divlan.

În curând, Varvara va fi extrasă de la Râul Doamnei, ultima staţie de metrou din Drumul Taberei şi transportată suprateran la Academia Militară, unde va fi montată din nou pentru a săpa tunelul dintre Academia Militară şi Staţia Eroilor 2, unde se va face legătură cu liniile de metrou actuale.

Cum au fost construite tunelele

Solul în care se construieşte metroul nu este unul omogen, iar pânza freatică este sus la 6-7 metri de asfalt.

„Vedeţi, aici unde filmaţi suntem practic sub apă şi drept urmare  tunelul este perfect uscat. Asta pentru că de la pământ până la bolţari mai există o porţiune umplută cu bicomponent din beton de ciment şi silicat”, a spus Mihai Divlan. Asta în comparaţie cu ce s-a lucrat înainte de 1989, când la fiecare 50 de metri găseai de o parte şi de alta a tunelelor puţuri de epuizamente care să coboare pe pânza freatică.

Tunelele construite acum sunt realizate dintr-o căptuşală prefabricată din beton armat, compusă din şase bolţari, dintre care cinci relativ egali şi unul care împănează tunelul atunci când acesta este montat.

Adâncimea tunelelor variază între cele 10 staţii de metrou de la 12 la 22 de metri.

Vedere de sus a staţiei de la Constantin Brâncuşi

„Fiecare staţie de metrou e compusă dintr-un vestibul şi un peron, cu porţi de acces pentru călători. Cea mai mare şi în acelaşi timp cea mai lungă staţie va fi Râul Doamnei, care va avea în jur de 300 de metri. Ca lungime, urmează staţia Romancierilor cu o lungime de 290 de metri. Staţia de la Favorit este şi ea foarte mare şi amplă”, a mai spus inginerul Mihai Divlan.

Academia Militară, ultima staţie  la care construcţia va începe în perioada următoare, va fi o staţie relativ adâncă, va avea peronul la 22 de metri de suprafaţă, mai arată constructorii.

Reprezentanţii asocierii Astaldi (Italia) - FCC Construccion (Spania), care construieşte metroul din Drumul Taberei, arată că tehnologia de execuţie a tunelelor nu diferă foarte mult de cea de dinainte de 1989, dar diferenţa o dau utilajele mult mai performante.

„Stâlpii centrali se executau altfel până în 1989, dar tehnologia de acum ne permite o productivitate mai mare. De exemplu, staţia de la Orizont a durat cam cinci luni. La fel aici, la Constantin Brâncuşi, lucrările au durat tot cam cinci luni. Asta înseamnă de la turnarea planşeului pe pământ, acoperit, săpat sub el, iar torni planşeul şi tot aşa până ajungi la radiere”, ne explică Mihai Divlan tehnica folosită pentru construcţia tunelurilor.

Aşa arată în prezent staţia de metrou de la Constantin Brâncuşi

Întârzierile care au avut loc construcţie au avut loc din cauză că pe traseu au apărut utilităţi de care nu ştia nimeni. „Ştim foarte bine că s-a construit foarte mult înainte '89 şi reţelele n-au fost cartografiate şi puse la mare precizie conform planului. Şi am avut surprize: unde nu aveam nimic am găsit o linie electrică subterană de 110 KW. Atunci a trebuit să deviem reţelele respective”, a mai spus Mihai Divlan.

Din loc în loc, în staţia Constantin Brâncuşi au fost lăsate nişte goluri tehnologice, prin care sunt aduse materialele folosite la construcţie.

Vizita la staţia Constantin Brâncuşi se încheie pe sensul de mers între Râul Doamnei, unde a săpat celălalt utilaj- Filofteia. După cum ne spun constructorii acesta se află în prezent la staţia următoare- Râul Doamnei, ultima staţie de metrou din Drumul Taberei deocamdată.

Linia de metrou din Drumul Taberei va avea depoul la Valea Ialomiţei

Noua linie de metrou din Drumul Taberei va avea un depou la Valea Ialomiţiei la care este ataşată şi o staţie de metrou,  unde se va putea ajunge de la Romancierilor. Echipa gândul a vizitat şi depoul de la Valea Ialomiţei, care este aproape de finalizare.

Staţia de metrou de la Valea Ialomiţei este construită de o altă companie- Max Boegel. Şeful de şantier de aici, inginerul Emil Zarculea, ne spune că lucrările vor fi gata până la finalul lunii iunie.

Depoul din Drumul Taberei, de la Valea Ialomiţei

„Ca tehnologie, aici, în Valea Ialomiţei, s-au executat în prima etapă pereţii mulaţi, apoi s-a executat planşeul, iar sub protecţia pereţilor s-a executat excavaţia pentru staţia de metrou”, a spus Emil Zarculea, care precizează că pentru depoul aflat în acelaşi loc cu staţia s-a făcut săpătura deschisă.

„La depou s-a folosit săpătură deschisă. Având în vedere că deschiderea între peretele Nord-Sud a fost mai mare ca în celelalte zone de lucru s-au folosit grinzi prefabricate care au preluat rolul unor şpraiţuri orizontale. Partea de infrastructură a depoului va fi gata în jur de 15 martie”, a spus Emil Zarculea.

Emil Zarculea, şef şantier la depoul de la Valea Ialomiţei

Ce spun bucureştenii

La suprafaţă, bucureştenii care locuiesc în zonă sau care vin cu treburi sunt sceptici cu privire la utilitatea metroului. Cei mai mulţi spun că metroul va fi folosit de prea puţini oameni.

„Cred că e prea târziu pentru că lumea merge cu maşinile şi va merge în continuare cu maşinile. E foarte târziu pentru cartierul nostru deranjul ăsta. Nu cred că va fi atât de util pe cât s-a investit. Şi toată lumea crede absolut la fel”, consideră Nicoleta Nicolaescu, care locuieşte în cartier.

Nicoleta Nicolaescu, o bucureşteancă care stă în Drumul Taberei

Ion Popa crede totuşi că metroul îl va ajuta să nu mai facă o oră şi jumătate din Calea Moşilor până în Drumul Taberei. „Nu toată lumea are maşină. Şi eu, care nu am, sunt obligat să circul cu metroul pentru că aşa merg mai repede. Când va fi dat în funcţiune metroul din Drumul Taberei va fi minunat. De abia îl aşteptăm, dar merge puţin mai greu”, a spus Ion Popa.

Ion Popa, aflat în  trecere prin Drumul Taberei

Un alt bucureştean care locuieşte în zonă, Marin Vlaicu, spune că lucrările merg foarte încet. „Consider că nu se respectă proiectul. Se toarnă beton, iar se sparge, ca în final să ne spună că  a costat atât. Nu cred că este util metroul în zona asta. Cred că 20% din populaţia de aici o să-şi lase maşinile acasă. În plus, o parte din Drumul Taberei nu e acoperită de metrou”, a spus Marin Vlaicu.

Marin Vlaicu, bucureştean din Drumul Taberei

O altă bucureaştencă ce nu vrea să-şi dezvăluie identitatea spune că, de când au început lucrările la metrou, în zonă nu au fost decât  defrişări şi aglomeraţie. „Tot ceea ce se întâmplă aici este o mizerie, de ani de zile nu fac decât mizerie. Eu sunt sceptică, nu cred că vor termina nici peste trei ani de zile”, a spus femeia.

Ce pregăteşte Metrorex

Constructorul secţiunii de metrou Râul Doamnei - Eroilor este Asocierea Astaldi (Italia) - FCC Construccion (Spania) - Delta ACM (Romania) - AB Construct (Romania). Preţul contractului depăşeşte 918,937 milioane de lei, fără TVA.

Proiectul Magistralei 5 de metrou este finanţat din fonduri structurale nerambursabile în cadrul Programului Operational Sectorial –"Transport" 2007 - 2013.

Potrivit reprezentanţilor Metrorex, din totalul de 8 kilometri de cale dublă de tunele cât va cuprinde metroul, în momentul de faţă sunt realizaţi peste 6 kilometri de tunel.

Media de execuţie a tunelelor a fost de 12-15 metri pe zi , dar în unele zile s-au executat şi 40 de metri pe zi. Cel mai devreme traseul dinspre Eroilor spre Drumul Taberei va fi dat în funcţiune la finalul lui 2016.

Următoarea porţiune de metrou care va fi construită este cea între între Piaţa Iancului şi Pantelimon, ulterior urmând să se efectueze lucrările dintre Eroilor şi Piaţa Iancului. În primul semetru al lui 2015, Metrorex pregăteşte proiectele tehnice pentru lansarea  licitaţiei pentru faza de structură a acestei secţiuni.

În prezent, în Bucureşti, circa 600.000 de persoane circulă zilnic cu metroul, adică o treime din populaţia totală a Capitalei.

Harta reţelei de metrou din Bucureşti, care cuprinde şi liniile de metrou aflate în execuţie
 

Editor imagine: Florin Despa

Imagine: Romică Croitoru


 

Citește și: