2115 vizualizări 11 apr 2010

Pe Valea Cernei, nu departe de Timişoara, dar foarte departe demăreţia de altădată, stă încă în picioare, tristă, umilită şi cu unviitor incert, Herculane, cunoscută nouă ca prima staţiune balneodin ţară şi probabil cea mai faimoasă din România. Când au venitromanii pe la noi, în drum spre Sarmisegetusa, s-au oprit aici şi,fermecaţi de frumuseţea locului, uimiţi de izvoarele cu apetămăduitoare, considerate miraculoase, au început să-l amenajeze şii l-au dedicat lui Hercule, eroul semizeu, aşa cum aratădocumentele vremii.

Herculane nu mai are nici oaspeţii, nici viitorul, nici gloriade odinioară şi singurul lucru care se poate spune despre el cucertitudine este că moare cu stil. Stil austro-ungar.

Înfloritoare în comunism, devastată de nepăsareacapitalismului

În casa lui din Herculane, profesorul Iancu Feneşan trăieşte cuamintirile oraşului de odinioară. "Din spusele lui tata, în 1933 avenit aici familia regală. În fiecare vară veneau Iorga, DimitrieGusti şi după 1948 primii au fost Dej şi Mihail Sadoveanu. Au venitîn fiecare vară, până în 1956-1957. Peste Herculane au trecut 2000de ani, romani, otomani, austro-ungari, bombardamente, incendii,cutremure şi comunişti. Dar staţiunea a rezistat eroic,reconstruită, refăcută, îmbunătăţită, extinsă, dezvoltată continuu,inclusiv de comunişti.

După anii '70, Herculane a avut parte de renaştere, toate acesteimobile din centrul istoric funcţionau. Era o mare bătălie să fiiaici, chiar şi în anii '90, îţi trebuiau relaţii cum era peste tot.Şi în comunism era nevoie de relaţii pentru un loc la băi. Marilehoteluri erau ocupate de finlandezi, israelieni şi seriile eraucontinue tot anul", povesteşte primarul oraşului Herculane, NicuşorVasilescu.

Pentru comunişti, Herculane a fost o comoară exploatată lamaximum, iar în anii premergători revoluţiei aici s-a scris opoveste de succes. 6000 de locuri de cazare pe sezon asigurauprosperitatea staţiunii, iar numele ei a devenit un brandinternaţional. Apoi, peste toate acestea s-a abătut dezastrul:capitalismul sălbatic pur românesc, cu legi haotice, autorităţiiresponsabile şi personaje dubioase, lipsite de respect şi mânatede interese obscure. Herculane e astăzi de nerecunoscut pentrulocalnici şi turiştii de odinioară şi un şoc pentru orice om carecalcă în oraş pentru prima dată. În extrasezon, arată de parcăpeste el ar fi trecut un război nimicitor, pustiu şi bântuit defantoma splendorii de altădată. Nicuşor Vasilescu spune că declinulstaţiunii a început în 2001, odată cu privatizările din turismîncepute de ministrul Dan Matei Agathon. "Eşecul e total la BăileHerculane, activele au fost cumpărate de Argirom, care nu aveaobiect de activitate turismul. Au control total, dar nu s-ainvestit nimic".

Peisajul e dezolant. Clădiri catalogate drept monumente istoricede tip A se prăbuşesc bucată cu bucată distruse de neglijenţă, deuitare şi de vremuri tulburi. Când a cumpărat Herculane, acum 9ani, societatea Argirom a plătit pe staţiune 1,3 milioane dedolari. Valoarea adevarată? "Inestimabilă. Toate aceste monumentede tip A sunt nepreţuite", spune primarul Vasilescu. De-a lungulanilor, de la Bucureşti au sosit mai multe echipe de control aleministerului, toate aparţinând unor firme private, care să verificestadiul lucrărilor de reabilitare a clădirilor. Răspunsul a fostinvariabil: societatea Hercules îşi respectă contractul şi faceinvestiţii în centrul istoric. La faţa locului însă adevărul eevident. Conform unui studiu al Ministerului Justiţiei, societateaHercules deţine aproape 2.700 de locuri de cazare, toatenefuncţionale, în hotelurile mari şi în clădirile monumentistoric.

Udrea: "Una din soluţii ar fi exproprierea"

Ministrul Turismului, Elena Udrea, spune că ia în calculexproprierea anumitor clădiri din Herculane pentru salvareastaţiunii. "Una din soluţii ar fi exproprierea. Acolo unde nureuşim să determinăm proprietarii să investească sau să vândă. Încazul de la Herculane, din câte ştim, societatea care a privatizatare mari datorii către stat şi este în situaţia de a fi executatăsilit. Am luat legătura cu ANAF-ul să vedem exact în ce măsurăsuntem în situaţia de a executa silit şi a trece hotelurile înproprietatea statului. Sunt obligaţii care evident nu au fostrespectate". Până atunci însă, la Herculane lucrurile se mişcă înaltă direcţie. Unele dintre clădirile istorice sunt deja vândutesau pe cale de a fi, deşi primăria spune că, legal, MinisterulCulturii ar fi avut drept de preemţiune, iar astfel imobilele ar fiajuns la Consiliul Local. Clădirile vândute au fost însă dejaintabulate, motiv pentru care consiliul a făcut sesizări laDNA.

Erno Tauber este unul dintre localnicii din Herculane. Acălătorit în toată lumea, dar, din patriotism local, nu vrea săpărăsească oraşul natal. "S-au înstăpânit în Herculane oameni fărăaplecare şi simţăminte faţă de oraş. S-au făcut stăpâni pe o averela care nu au contribuit cu nimic, pe care o jefuiesc şi o distrug.Vin turişti şi întreabă ce s-a întâmplat, occidentalii zic căCeauşescu l-a lăsat aşa. Nu, a făcut-o democraţia", spune ErnoTauber.

Borsec, binecuvântat de Dumnezeu, uitat deoameni

"Se spune că Dumnezeu, când a făcut Borsecul, era în toane bune.Ne-a dat izvoare de ape minerale, ne-a dat aurul verde, păduriledin jurul Borsecului, şi ne-a dat aerul curat", spune primarul dinBoresec, Joszef Mik. Dumnezeu a dat, omul a luat. Borsecul, fostblazon al României, ţi se înfăţişează astăzi ca un loc părăsit îngrabă de oameni după o epidemie devastatoare. În staţiune nu au mairămas decât două - trei mii de suflete, care trăiesc din amintirişi pentru care singurele evenimente memorabile într-un an suntvizitele jurnaliştilor interesaţi de soarta orăşelului. Dacăînainte de 1989 sezonul turistic era non-stop şi nu găseai cazaredecât cu greu, acum, din cele 100 de vile pentru turişti, dacă aumai rămas 5-6 funcţionale. "Tot era frumos, nu se compară cu ce eacum. Vai, nu vorbiţi că mi se rupe sufletul când văd", spune MariaBaba, fostă îngrijitoare a vilelor de aici. Pe timpul comunismului,Borsecul oferea chiar şi 9.000 de locuri de cazare pe sezon. Astăzichiar şi vara te plimbi ca printr-o localitate pustie. Mai suntdoar câteva pensiuni care se chinuie să supravieţuiască. "Dinpăcate, mulţi copii care sunt acum nu ştiu că Borsecul a foststaţiune", spune Martin Bara, proprietarul uneia dintre puţinelepensiuni rămase.

Cauza declinului din Borsec este pusă tot pe seamaprivatizărilor făcute prost, crede primarul Joszef Mik. "A urmat oprivatizare eşuată după care statul a vândut toate imobilele. Baniinu au mai fost investiţi în Borsec. Aproape 80 de clădiri au fostrevândute la diferite persoane fizice. De-a lungul anilor, vileleau trecut pe mâinile unor speculanţi imobiliari". Primarul asistăneputincios la degradarea lor. Legal, nu-i poate pedepsi decât cuamenzi derizorii de 500 de lei. "Aşteaptă să dea tunuri imobiliare,deşi nu au investit nici un leu în renovare sau întreţinere", spuneJoszef Mik.

Acum 10 ani s-a închis baza de tratament balnear. Pentru Borsec,asta a fost lovitura finală. A pierdut statutul de staţiunebalneo-climaterică, dar şi pe acela de staţiune turistică deinteres naţional. Un singur lucru mai funcţionează astăzi în oraş:fabrica de îmbuteliere a apei minerale. Înainte de anul 2000, 85 lasută din populaţie lucra în turism şi 15 la sută la fabrică. Acumprocentul s-a inversat. (Carmen Avram, Cristian Iordache,Raul Mihuţă, Cosmin Savu, Sergiu Matei, Dalila Dulgheru - ProTV)

Citește și: