Dan RADU
812 vizualizări 10 nov 2010

În câţiva ani, infarctul miocardic ar putea fi tratat prin regenerarea ţesutului cu ajutorul celulelor stem şi al telocitelor. Telocita, denumită iniţial "celula Popescu", a fost descoperită recent de o echipă a Institutului Naţional de Patologie "Victor Babeş" condusă de academicianul Laurenţiu Popescu. "Le-am zis iniţial celule Popescu, dar din diplomaţie şi pentru a nu avea un nume prea complicat le-am denumit telocite", spune profesorul Laurenţiu Popescu.

Din primele cercetări asupra rolului celulei reiese că aceasta poate ajuta la regenerearea ţesuturilor, dacă este stimulată cum trebuie. Telocitele sunt celule foarte mici, dar au prelungiri (telopode) extrem de lungi, invizibile chiar şi când sunt observate cu un telescop optic, care funcţionează ca un sistem de telecomandă ce transmite informaţii către alte celule - ce să facă, cum să crească, când să o facă.
"Celulele nu pot fi descoperite decât la microscop. Nu e ca în matematică, unde cu creionul pe hârtie demonstrezi că ceva există. Ori le vezi, ori nu le vezi", povesteşte profesorul Popescu. Totuşi descoperirea telocitelor a pornit de la o presupunere.

În urmă cu mai bine de 100 de ani, omul de ştiinţă spaniol Santiago Ramón y Cajal descoperea o celulă asemănătoare unui neuron (a şi denumit-o neuron interstiţial) care avea funcţia de a regla mişcările aparatului digestiv. Pornind de la presupunerea că trebuie să existe o celulă similară şi în alte părţi ale organismului uman, profesorul Popescu şi-a petrecut ultimii şase ani analizând ţesuturi la microscopul electronic - câte 10 nanometri de ţesut la fiecare observare. Astfel a descoperit telocitele.

Dezinteres în ţară, recunoaştere în afară

"Un telocit arată, să zic, ca o caracatiţă. Are un corp mic şi nişte prelungiri enorme, le-am numit telopode. De altfel asta este şi definiţia celulei descoperite. Telocitele sunt celule cu telopode. Acum cercetările noastre se concentrează asupra cordului. Mergem după principiul "Sutton". William Sutton a fost un spărgător de bănci american pe care, atunci când a fost prins, l-au întrebat. «De ce te-ai specializat pe bănci»? «Pentru că acolo sunt banii», a răspuns el. De aceea ne concentrăm şi noi pe cord. Afecţiunile cardiace, mai ales infarctul miocardic, sunt principalele cauze ale mortalităţii în toată lumea", spune profesorul Popescu.

Deşi descoperirea a stârnit interesul presei, în lumea academică din România reacţiile nu au fost atât de entuziaste. Profesorul Popescu are o explicaţie originală pentru acest lucru. "Specialiştii de la noi sunt încă sceptici. Probabil pentru că mă cheamă Popescu, deci clar, trebuie să spun ceva banal. Sunt sute de mii de Popeşti în România, deci eu nu sunt decât un alt Popescu care are şi el ceva de spus"...
Pe plan internaţional, în schimb, descoperirea a stârnit mult mai mult interes printre specialişti. "Am vorbit despre telocite la Harvard, unde am susţinut două conferinţe. După cum vedeţi m-am întors nevătămat, ceea ce înseamnă că am supravieţuit tirului de întrebări. Dar ce e mai important este că descoperirea a fost acreditată. Am discutat chiar cu Piero Anversa, care este recunoscut drept specialistul numărul unu în cercetarea celulelor stem.

El mai este recunoscut şi pentru faptul că nu acceptă că altcineva în afara lui poate avea dreptate. Nu numai că am reuşit să-l conving că celulele există, dar am smuls de la el şi o declaraţie care m-a impresionat. «Da, m-ai convins, telocitele există, dar trebuie să vedem împreună dacă tandemul telocite - celule stem poate duce la regenerare. Ar fi un lucru foarte important pentru omenire»", povesteşte profesorul Popescu. De altfel, de atunci prezenţa telocitelor a fost confirmată, independent, de echipe din Italia, Germania, Marea Britanie, Spania şi China.

Urmând "principiul lui Sutton", profesorul Popescu a mers apoi cu descoperirea la târgul de la Shanghai. În China, numai pentru cercetarea ştiinţifică în medicina regenerativă sunt alocate de la stat 44 de miliarde de dolari. "Am discutat acolo cu profesorul Junbo Ge, care este preşedintele Institutului de Boli Cardiovasculare Shanghai. Profesorul Ge, pe lângă faptul că face mai multe operaţii pe inimă într-un an decât o fac toţi medicii din România, este şi un promotor al cercetării în domeniul celulelor stem. Am convenit să continuăm cercetarea împreună. Acest lucru nu ar fi implicat costuri prea mari, în primă fază. Era vorba doar să meargă fie o echipă chineză în România, fie o echipă românească în China", povesteşte profesorul Popescu.

Spre ghinionul său, însă, la târgul de la Shanghai se afla şi o echipă a Autorităţii Naţionale pentru Cercetarea Ştiinţifică. Pentru că ANCS reprezenta statul român, profesorul Ge a discutat eventuala colaboare cu aceştia. Răs-punsul autorităţii: cercetarea nu prezintă interes... "Sperăm că poate anul viitor lucrurile o să se schimbe şi colaborarea se va produce.

Oricum, partea chineză poate continua foarte bine cercetarea şi fără partea română. Tot ce am aflat despre telocite a fost publicat şi este la dispoziţia tuturor", mai spune profesorul Popescu. Spune că cercetarea va continua şi la Institutul "Victor Babeş", deşi, în lip-sa banilor, rezultatele sunt greu de obţinut. "Tot ce am făcut până acum a fost din fonduri proprii. Nu am primit niciun leu de la Ministerul Sănătăţii. În schimb, primim controale, lucru care mă fascinează întotdeauna.

Ultima dată au cerut să vadă chiar şi actul original de înfiinţare al institutului, din 1881! Totuşi, o descoperire este ca o otravă dulce... Dă dependenţă! Cercetarea continuă, oricum ar fi, dar, îmi pare rău să o zic, în România nu cred că o să aibă mari rezultate". În schimb, interesul din afară continuă să crească. Cercetători din Germania şi-au anunţat deja vizita în România pentru a vedea dacă celula nou descoperită nu poate fi folosită în regenerarea ţesutului muscular.

Preşedintele Societăţii Toracice Ame-ricane, Dean E. Schraufnagel (care s-a enervat auzind de descoperire, pentru că nu a fost făcută de el) este şi el în continuare interesat de ceea ce s-ar putea face prin combinaţia de telocite şi celule stem.

Cine este Laurenţiu Popescu

l A absolvit Facultatea de Medicină la IMF Bucureşti - şef de promoţie.

l Este doctor în ştiinţe medicale, asistent universitar, şef de lucrări, conferenţiar, profesor şi şef de catedră în Departamentul de Medicină Celulară şi Moleculară şi rector al Universităţii "Carol Davila" din Bucureşti.

l Este director general al Institutului Naţional de Patologie "Victor Babeş" din Bucureşti şi al Platformei Ştiinţifice "George Emil Palade".

l Este Fogarty International Fellow la National Institutes of Health, Bethesda, Maryland, SUA şi postdoctoral fellow al Universităţii din Leiden, Olanda.

l Este membru al Consiliului Ştiinţific al Centrului Internaţional de Studii Biomedicale ICBMS din China.

l Este redactor-şef şi fondator al Journal of Cellular and Molecular Medicine.

l Are publicate peste 100 de lucrări ştiinţifice în reviste internaţionale de largă circulaţie.

l În 2005, tot el a descoperit cel de-al treilea tip de sinapsă "sinapsa stromală", în afară de clasica sinapsă neuronală, descoperită în 1897, şi cea imunologică, din 1983.

l Are 10 titluri de Doctor Honoris Causa, în ţară şi în străinătate.

l A ţinut prelegeri academice la Harvard, Oxford, Stanford, Yale, Londra, Paris sau New Dehli.

Citește și: