Marian SULTĂNOIU
12896 vizualizări 28 dec 2012

Dacă pe uscat România i-a scos peri albi Europei, în aer pare să fie unul dintre partenerii ei stabili. În consecinţă, Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) a fost luată pe sus de către Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi inclusă în programul ExoMars. Cele două au semnat deja un contract de 1,1 milioane de dolari pentru anul 2013, fiind posibilă continuarea colaborării lor şi în 2014. 

Ce vrea ExoMars

Programul iniţiat de ESA vizează explorarea planetei Marte. “Europa vrea să intre în cărţi în ceea ce priveşte acest gen de activitate. Aşa că Agenţia urmăreşte micşorarea decalajului existent în acest moment, pe care Europa îl înregistează faţă de proiectele în desfăşurare ale SUA şi Rusia”, explică preşedintele ARCA, Dumitru Popescu.

ExoMars este un vehicul spaţial, care va fi lansat în ianuarie 2016, de pe cosmodromul de la Baikonur, cu o rachetă rusească Proton, iar călătoria sa spre Marte va dura nouă luni.

Sistemul va fi format, potrivit precizărilor specialiştilor, dintr-o navă (Orbiter) şi un Lander (Modulul Demonstrator de intrare, coborâre şi plasare pe sol - EDM). “Cu trei zile înainte de a ajunge pe Marte, EDM se va decupla de Orbiter şi va intra în atmosfera Planetei Roşii. Acesta va frâna, folosind o paraşută şi se va plasa pe solul marţian, folosind motoare rachetă. La rândul său, Orbiter se va plasa pe o orbită eliptică în jurul lui Marte, apoi va traversa atmosfera înaltă, pentru ca, în cele din urmă, să se stabilească pe o orbită circulară de aproximativ 400 de kilometri, de unde va realiza misiunea ştiinţifică”, spun ei.

Ce fac românii

Pentru programul ExoMars, ARCA va construi sistemele de zbor care vor permite testarea paraşutelor de recuperare, în acest scop urmând să efectueze, eventual, două zboruri.

"Noi vom testa paraşutele care urmează să fie folosite în program, dar care nu sunt realizate de noi. Aceasta se va întâmpla în perioada septembrie – noiembrie 2013, în cadrul «High Altitude Drop Test».

Până atunci, deşi timpul este extrem de scurt, vom construi două vehicule de test, la baza noastră din Râmnicu Vâlcea, cântărind, fiecare, undeva la 640 de kg - DTV (Drop Test Vehicle). De asemenea, vom realiza şi două baloane de mare altitudine. Pentru a vă face o idee, vă pot spune că suprafaţa unui astfel de balon - confecţionat din folie de polietilenă de înaltă densitate, cu o grosime puţin mai mare decât cea a unei foi de ceapă şi o capacitate de 100.000 mc, ce vor fi umplut cu heliu - este echivalentă cu suprafaţă a două terenuri de fotbal”, precizează Popescu.

Ansamblul – DTV-balon - va fi lansat deasupra Mării Negre, urmând să ajungă la altitudinea de 30 de kilometri. Acolo, vehiculul se va desprinde şi va cădea, urmând să atingă viteza de 0,8 Mach. La această viteză, DTV va declanşa sistemul de paraşute, pentru a le testa în zbor, în condiţiile atmosferice simulate ale planetei Marte. Datele de zbor vor fi transmise de la DTV la Centrul de control şi comandă a zborului aparţinând ARCA, eventual la centrul de control ESA.

Cum au ajuns ESA şi ARCA să colaboreze

“Iniţial ni s-a cerut o părere despre un astfel de test, fiind invitaţi la ESA. N-am vrut să merg la ei pentru că aveam, oricum, un program foarte încărcat. Dar n-am scăpat de PR. Că e bine să mergem să vedem ce e, cum e... Măcar şi din curtoazie. Că nu e bine să refuzăm. Ei, şi m-am dus. Mi-am spus părerea, la care ei m-au întrebat: ei, şi cum faceţi asta?! Ce să facem? Asta, ce ne-aţi spus! Păi n-o facem noi... Ba, voi o faceţi!, au zis ei, şi aşa a rămas. Ne-am mai văzut de două ori, la ei şi la noi, am negociat şi am bătut palma” povesteşte Dumitru Popescu. Iar de atunci au început treaba. Primul DTV este aproape gata. “Sigur, termenul a fost în scurt, dar nu ne-am speriat. Lucrăm bine în regim de stres, de termene fixe. Ne place extraordinar”, mai spune preşedintele.

Aproape totul despre ARCA

Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) este o organizaţie non-guvernamentală, înfiinţată în 1999.

“Fiind cu toţii tineri şi pasionaţi de aeronautică şi astronautică, studenţi la “Aerospaţiale” în Bucureşti, am decis să realizăm vehicule aerospaţiale civile. Dar, cu toată pasiunea, În România nu prea aveai unde să faci asemenea lucruri. Exista doar o fabrică de rachete militare, iar noi aveam activitate civilă. În consecinţă, am hotărât să începem pe cont propriu, pe banii noştri adică, întrucât ne era foarte clar că nu te poţi duce la sponsori să le spui: vreau să fac rachete! Suna, cel puţin, nerealist. Pe măsură ce am realizat anumite proiecte, sponsorii au devinit receptivi şi au decis să ne sprijine”, povesteşte preşedintele Popescu, încă foarte tânăr şi extrem de pasionat la cei aproape 36 de ani ai săi.  

Portofoliu ARCA

Printre obiectivele echipei ARCA se numără dezvoltarea rachetei orbitale Haas 2C, capabilă să transporte o încărcătură de 300 de kilograme în orbita terestră joasă, dezvoltarea avionului supersonic de transport IAR-111 Excelsior, dezvoltarea rachetei orbitale Super Haas, capabilă să plaseze pe orbită sarcini utile de 2,5 tone.

Printre programele anterioare dezvoltate la ARCA s-a numărat racheta Demonstrator 2B, echipată cu primul motor din lume, din materiale compozite, reutilizabil, care a fost lansată cu succes pe 9 septembrie 2004, de la Baza Forţelor Aeriene de la Capu Midia. De asemenea, ARCA a dezvoltat sistemul aerospaţial Stabilo, care a executat două zboruri. Misiunea 1, lansată la o altitudine de 14.700 de metri, în stratosferă, şi Misiunea 2, lansată în 2007, la o altitudine de 12.000 de metri, deasupra Mării Negre, cu sprijinul Forţelor Navale, a Forţelor Aeriene şi al ROMATSA. Acestora li s-a adăugat racheta suborbitală Helen, demonstrator tehnologic pentru competiţia Google Lunar X Prize, lansată pe 1 octombrie 2010, din largul Mării Negre, în cadrul Misiunii 4B, atingând altitudinea de 40 de kilometri.
 

Citește și: