293 vizualizări 5 aug 2010

Pistele sunt insuficiente şi pline de capcane, locuri unde să lelaşi sunt prea puţine, iar traficul din Bucureşti nu este cel maiprietenos posibil. Chiar şi aşa, numărul de biciclişti continuă săcrească în Capitală.

Mai avem mult până să prindem din urmă oraşe precum Amsterdamsau Bruxelles, însă oriunde te-ai uita, cineva dă la pedale. Înplină criză, vânzătorii de biciclete spun că numărul clienţilorcontinuă să crească. Ba poate tocmai pentru că e criză pe piaţaauto, o bicicletă pare mult mai atractivă. ONG-urile carepromovează mersul pe două roţi spun că numărul de biciclişti e încreştere exponenţială. Şi autorităţile locale ţin pasul, însăşontâc. Şi nu de bunăvoie, ci numai presate şi bătute la cap.

"Este adevărat, tot mai multă lume trece la bicicletă. Este maieconomicoasă, ocupă mai puţin spaţiu, timpul de deplasare nu e cumult mai mare ca în cazul unui automobil. Criza a făcut ca cerereasă se subţieze, însă numai în cazul brandurilor mai costisitoare.Mountain bike-urile se vând în continuare bine", spune AndreiLescaie, de la Surmont Bike Shop. Ce bicicletă este bună însăpentru Bucureşti? Mountain bike-urile pot părea utile, având învedere că până şi pe pistele de biciclete ai de negociat borduri dezeci de centimetri înălţime, însă Andrei Lescaie recomandăbicicletele urbane. "Bicicletele de oraş nu se mai compară cusemicursierele vechi, pot face faţă chiar şi Bucureştiului. Depindece urmăreşti. Dacă ai treabă în oraş, mergi cu bicicleta la muncă,cea mai bună este una cât mai simplă, single speed. E uşor deîntreţinut, te duce unde vrei şi e ideală pentru navetişti", maispune Andrei.

Bicicleta pliabilă

O bicicletă care are tot mai mult succes este cea pliabilă, bunăde mers pe drum, dar şi de luat în metrou sau în autobuz. "Mai alesanul acesta a fost un salt foarte mare în ceea ce priveşte cererea.Au pătruns foarte bine şi cele pe care le vindem noi şi cele pecare le aduc alţii", spune Vasile Ghimpu de la Metropolis. Spune căproblema cu bicicletele pliabile nu sunt roţile mici, ciîncheieturile. "Când vine vorba să urci un trotuar foarte mare sausă cobori de pe unul nu roţile mici sunt problema. Din contră,având acelaşi număr de spiţe, dar fiind mai mici, sunt mairezistente. Problemele apar la «încheieturi». Fiind o bicicletăpliabilă, are balamalele ei şi acolo pot să apară problemele când esupusă la şocuri. Însă nu te pune nimeni să sari cu ea de petrotuare, asta nu e bine să o faci cu nicio bicicletă", spuneVasile Ghimpu.

Dimensiunea o recomandă însă şi pentru alte motive - sunt maigreu de furat. "Avantajul e că o porţi mereu cu tine, fie că staipe ea, fie că o cari în spinare. Dacă mergi cu ea la birou, o laşisub birou şi nu ţi-o fură nimeni". Chiar dacă ocupă puţin spaţiu, ate urca cu o "pliabilă" în autobuz tot nu e un lucru privit cu ochibuni. "Au apărut aceste probleme şi în metrou, şi în tren, şi înautobuz, cine s-a urcat cu ele nu a fost bine văzut. Acum, clienţiise întorc să-şi cumpere huse".

Bate şaua să priceapă autoritatea locală

Pentru Geo, preşedintele asociaţiei "Bate şaua să priceapăiapa", numărul tot mai mare de biciclişti este o pârghie prin carepoate să convingă autorităţile să sprijine mersul pe două roţi."Autorităţile locale din Bucureşti au avut mereu o atitudinereactivă. Ele nu fac nimic decât dacă sunt foarte mulţi oameni carecer acest lucru. Ar fi de dorit ca ele să aibă o atitudineproactivă, să asigure mai întâi condiţii, să facă piste, să facărastele şi atunci bicicliştii vor veni. Astfel, numărul crescut debiciclişti e o componentă esenţială în crearea unor premise dedezvoltare a unei culturi a bicicletei", spune Geo.

O cultură a bicicletei a fost scopul acestuia încă din 2004. "Amconstatat însă că românul, bucureşteanul, nu mai era prieten cubiciclistul. 20 de ani de cultură a automobilului au dus laasta.

În plus, până acum câţiva ani, singurii care mergeau pebicicletă erau câţiva puşti care încercau să facă tot felul detrick-uri şi nu în parcuri, pentru că nu aveau locuri amenajate, cipe stradă. Poate că de aceea bicicliştii au fost etichetaţi dreptsărăntoci sau teribilişti. Încet, încet însă, încerc să-ireobişnuiesc pe oameni să folosească bicicleta şi ca mijloc detransport. Este un mijloc de transport inteligent, e ieftină, nuconsumă nimic, nu poluează, este sănătoasă", spune Geo.

"Trebuie să schimbăm mentalitatea la nivelînalt"

Preşedintele "Bate şaua să priceapă iapa" spune că este firescca o bicicletă să deranjeze în metrou sau în RATB şi crede căproblema nu poate fi rezolvată decât prin schimbarea mentalităţiila nivel înalt. "În metrou, în tren, în autobuz e aglomeraţie.Normal că iese scandal. Degeaba ai bicicletă pliabilă dacă estemurdară, dacă îl zgârie pe vecinul de drum. Problema este că nu aiun spaţiu rezervat. Trebuie să schimbăm mentalitatea la nivel înaltla CFR, la Metrorex, la RATB, astfel încât ei să creeze condiţii şipentru biciclişti, şi pentru ceilalţi călători", spune Geo. Pânăacum s-au făcut paşi înainte, însă în ritm lent. "Ce am obţinut buna fost ca viitorul Bulevard Uranus să aibă o pistă de 1,7 metri pecarosabil. Asta s-a putut face pentru că se construieşte aşa dinstart. Cei 70 de kilometri de benzi de ghidaj care se vor construiacum vor avea lăţimea de 1,3 metri şi nu de un metru cum suntpistele vechi. Bine că am aflat la timp şi am putut să obţinem unspaţiu mai mare. Încercăm acum să schimbăm codul rutier. Când vinevorba de biciclişti, legile sunt foarte confuze şi contradictorii",mai spune Geo.

Citește și: