Alina BĂDĂLAN TURCITU
14279 vizualizări 28 feb 2011

Cum am deschis portiera maşinii, a venit peste noi mirosul de pâine caldă. Ne aflam la sute de metri de fabrica de pâine Dobrogea din Constanţa şi aroma aceea coborâse peste tot cartierul. Trebuie că aici locuiesc cei mai mari mâncători de pâine din România, te gândeşti.

În fabrica asta s-a născut una dintre cele mai sănătoase pâini de pe piaţă, din "generaţia modernă": Bongrana cu fibre, seminţe, integrală sau albă, fără pic de conservanţi şi E-uri. Unele sortimente sunt făcute din făină de moară cu măciniş integral, aşa cum tot recomandă profesorul Mencinicopschi. Pâinea ţine 21 de zile numai datorită fermentării naturale, a bacteriilor lactice active şi a tehnicii "no touch". Te umfli în pene citind pe ambalaj că tu eşti prima persoană care atinge produsul.

După ce iese din cuptor, se răceşte, se taie şi se ambalează într-o cameră cu aer filtrat şi sterilă, exact ca într-o sală de operaţie. Aici nu pătrunde nici o bacterie, iar angajaţii lucrează cu măştile pe nas, de-i iei drept chirurgi. Pâinea lor ajunge în hipermarketuri ca toast, tăiată în 24 de felii, 500 de grame la 4 sau 5 lei. Anul trecut s-au mâncat 4 milioane de pâini din astea.

Hala unde s-au născut sute de milioane de pâini

Doi ani Bongrana a stat în teste şi cercetări, înainte să se nască. Trei oameni de la Cercetare au "năşit-o", cântărind, degustând, încercând şi frământând. De care făină să-i pună? Câtă apă şi câte fibre? Reţeta este secretă şi acum; ni se spune ce conţine coca numai aşa, în mare - de pildă, o pâine cu făină dietetică din măciniş integral are 26% făină neagră de grâu, făină albă, apă, drojdie, dextroză, sare iodată, oţet din vin, grăsimi vegetale nehidrogenate, gluten.

Dar să mergem în Sala de Fabricaţie, locul care a dat României sute de milioane de pâini. Maşinăriile huruie zi şi noapte de abia te auzi om cu om. Fluxul de fabricaţie începe cu patru malaxoare mari din inox, se continuă cu şiruri de benzi - zeci de metri - şi se termină în camera sterilă de ambalare. Într-o oră, trei oameni coc 4.000 de pâini. Se fac, de fapt, aproape singure. Lucrătorii doar apasă pe nişte butoane.
"Povestea începe cu malaxoarele, unde se amestecă făina cu restul ingredientelor. Se prepară coca, de fapt. Nu vă spunem ce-i înăuntru, e secretul nostru. Frământarea durează cam 15 minute, depinde ce sortiment de pâine se face. Într-un singur malaxor încap circa 177 de kilograme de făină", ne explică Ilie Nenu, şeful de la Panificaţie.

Din malaxoare, aluatul ajunge în maşina de divizare - în burta ei se taie coca în bucăţi egale. Ies singure de acolo, apoi se duc pe bandă. Imediat intră în alt utilaj, un fel de spirală în formă de ciupercă. Maşină de premodelare se cheamă. Acolo se dă prima frământare bucăţilor de cocă. Cât să dureze asta? Două, trei secunde, nu mai mult. Şi mai departe, bucăţile aleargă iar pe bandă, apoi glonţ în nişte leagăne, la predospire. E amuzant să le priveşti: fiecare minge de aluat se aşază singură într-o alveolă, un fel de castron cu sită pe fund. "Leagănele astea se plimbă încontinuu unul în sus, altul în jos, până se predospeşte aluatul. În jur de zece minute, depinde. Acum sunt 33 de grade înăuntru", ne spun lucrătorii.

Ia să luăm o cocă în mână, ne îndeamnă şeful Nenu. Prindem în palme o bucată din aceea de pe linie, repede, să nu ne ciupească banda. Coca e catifelată şi caldă la atingere, ba chiar apetisantă. O miroşi şi-ţi vine s-o muşti, aşa plină de făină cum e. O simţi cum creşte singură în palmă, de parcă ar fi vie. Lui Ilie Nenu îi vine să râdă. Ştie el bine că aşa şi este, căci face pâine de 32 de ani şi asta e casa lui.

Roboţelul cel deştept, care duce şi aduce tăvile de pâine

Dar de la leagăne şi până ca aluatul să ajungă în cuptor mai e. Coca merge din nou pe bandă, la modelarea finală, pe urmă în tăvi, la ultima dospire. Tăvile sosesc singure, pe senzori, aduse de un robot deştept. La final, după ce pâinea va ieşi din cuptor, roboţelul îşi va lua tăvile înapoi şi va face tot el curăţenie. Deocamdată, celor 4.000 de tăvi pline cu aluat li se pun capace, să iasă pâine paralelipipedică, la urmă intră singure în cuptor, încet, să nu se răstoarne. Ajunse în buza cuptorului, se târăsc ca melcii. Ies aburi din cuptor când îşi deschide gura să înghită tăvile. Este un monstru uriaş, se întinde aproape în jumătate de hală, are computere, butoane şi mici uşiţe.

Le deschizi şi priveşti cum se rumenesc miile de pâini. Când ies de acolo frig, au 90 de grade şi mai bine. Şefului Nenu îi sclipesc ochii când prinde o pâine din cele care ies acum din cuptor, o rupe şi ne-o împarte la opt oameni, câţi suntem. Ies aburi fierbinţi din ea şi miezul ţi se topeşte în gură. Celelalte pâini ieşite din cuptor sunt ridicate din tăvi cu nişte ventuze şi iar călătoresc până la "gara" finală: în camera sterilă de răcire, apoi la tăiere şi la ambalare.

Preşedinta Dobrogea Grup, Fotini Teodorescu, este convinsă că aluatul acesta este viu. Conduce fabricile de morărit şi panificaţie de 32 de ani. "Da, există viaţă în a face pâinea, în tot ciclul de producţie, începând de la bobul de grâu. Fermentaţiile însele înseamnă viaţă. Acolo se produc fenomene vii. Altfel, cum aţi crede că creşte aluatul?", spune.

Citește și: