18 vizualizări 16 ian 2008

Sadoveanu din Chitila (Trandafir Ion, pe numele din buletin) se recomandă modest: „Rom original”. Dar nu este un rom obişnuit, este un judecător de stabor. Şi nici judecător obişnuit nu este, ci de-a dreptul un krisinitor, adică unul care poate conduce orice „instanţă” din ţară, după legea ţigănească. Etnia are puţini oameni cu acest rang. Se aleg din familii bune, din care au mai fost judecători. Ţiganii de rând spun despre krisinitori că sunt oameni înţelepţi şi incoruptibili. Toţi au fost chemaţi luni la Bucureşti ca să aleagă un fel de instanţă superioară a staboarelor. I-au spus „Comitetul European al Romilor Krisinitori”. Un fel de CSM ţigănesc.

„E mai ieftin să-ţi dai copilul la şcoală, decât să-l ţii mai târziu la puşcărie”

Şedinţa ar fi trebuit să înceapă la ora două. Romii vin încolonaţi, grupuri, grupuri, cu şefii în faţă şi restul la câţiva paşi distanţă. Majoritatea sunt tineri îmbrăcaţi în geci de piele, dar găseşti şi bătrâni de la ţară şi femei cu fuste lungi. Intră pe culoarul principal al Palatului Copiilor şi se duc ţintă către sală. Disciplina e de-a dreptul surprinzătoare: se aşază exact pe rândurile pe care le arată şefii şi stau încremeniţi să înceapă. După vreun sfert de oră, primii veniţi încep să se foiască pe scaune şi primesc din priviri încuviinţarea şefilor să se ridice de pe scaune.

Unii şefi îşi spun bulibaşe, alţii sunt krisinitori, alţii se recomandă „lideri”. Un tânăr îmbrăcat ca în revistele de modă se prezintă ca şeful ursarilor din Bucureşti. Ne spune, zâmbind subţire, că acum nu mai merge cu ursul, ci are o afacere – o firmă de pază. Vorbeşte puţin, căutând din priviri ajutorul unuia mai bătrân, Tom Măran. Acesta dă interviuri cu dexteritatea unui purtător de cuvânt. „Sunt multe organizaţii ale romilor. Dar mulţi lideri nu pot să rezolve singuri problemele romilor.

Nu s-au rezolvat problemele românilor, darămite ale noastre... Unitate, asta ne trebuie şi nouă, şi românilor. Cel mai important acum pentru noi este educaţia copiilor şi aici trebuie să se implice statul. Părinţii trebuie să fie motivaţi să-şi trimită copiii la şcoală, ca în America. Să le dea cupoane de 4 milioane de lei şi ăia care dau banii pe băutură sau ţigări, pe lux adică, să fie băgaţi la puşcărie. Da’să ştiţi că romii nu sunt proşti: or să înţeleagă că e mai ieftin să-ţi dai copilul la şcoală, decât să-l ţii mai târziu la puşcărie. Numai statul trebuie să-l ajute”.

Judecătorul care a greşit zboară din „magistratură”

Tom spune că legea ţigănească a rămas, pentru mulţi, mai bună decât cea a statului. Când întrebăm de ce, toţi romii din împrejurul nostru sar să ne lămurească: „La noi, nu e corupţie. Nu s-a pomenit un judecător care să ţină cu o parte sau alta”. „Dacă între noi, bărbaţii care judecăm, bănuim c-ar fi unul cu vreo simpatie, îi spun ăilalţi «du-te, mă, retrage-te». Judecata nu se face decât când ambele părţi o cer, iar judecătorii sunt aleşi de părţi.

Şi aleg pe ăia în care au încredere, care au mai judecat bine”, spune Stazian, un krisinitor cu clan atât în Dâmboviţa, cât şi în sectorul 1, la Piaţa Chibrit. El povesteşte că a avut şi români care au venit la judecata ţigănească, pentru datorii, afaceri, recuperări. Mândria lui sunt, însă, vreo 500 de familii de nomazi din Răcari: „I-am tras în legea noastră. Nu-şi mai mărită fetele de copii. Le-am explicat care legile care se pot aplica şi alea care sunt cu probleme şi au înţeles”.

Krisinitorul Sadoveanu dă detalii. În primul rând, nu judecă un krisinitor un caz în care e rudă, fie cât de îndepărtată, cu împricinaţii. Apoi: o judecată durează trei zile, cel mult o săptămână, dacă sunt cazuri grele, iar sentinţa e „beton”. Rar când face vreun împricinat „recurs”, adică cere alt stabor, şi este şi mai rar când al doilea „complet” dă o sentinţă diferită de primul. Dacă, totuşi, se întâmplă ruşinea, krisnitorul care a greşit nu mai judecă în viaţa lui, iar el şi familia lui decad în ochii ţiganilor.

Sadoveanu zice că a judecat tot felul de pricini, doar la crimă nu se bagă, nici el, nici alţi krisinitori, că acolo e treaba statului. Iată o speţă obişnuită: „La noi, la ţiganii originali, nu e tradiţia să mărităm fetele la 12-13 ani. Nu, asta e numai la nomazi. La noi, fetele se mărită la 16-18 ani, dar trebuie să fie domnişoare. Dacă nu e, se vede a doua, a treia zi după nuntă, când se arată cămaşa. Şi dacă nu e, băiatul care a luat-o şi părinţii lui cer judecată. Şi atunci ne adunăm doi, trei, cinci, depinde, şi judecăm ce plată trebuie să dea familia fetei: toată cheltuiala de nuntă şi ruşinea. Aşa e legea”, explică Sadoveanu.

Despre gentlemen agreement-ul între ţigani

După o oră de întârzire, timp în care se fumează fără număr, începe şedinţa. Primul ia cuvântul Florin Moţoi – preşedintele asociaţiei „Ghi Romano” (Inimă de ţigan) şi iniţiatorul adunării. Zice că primul semn după care recunoşti un „rom adevărat” este limba romani. Aşa că îşi ţine discursul în romani, iar moderatorul traduce pentru ziarişti. După el vorbeşte Florin Păun, deputatul Partidei Romilor, care promite că se va supune şi el instanţei morale a krisinitorilor, dacă cineva îl va chema la judecată.

Apoi deplânge vremurile apuse ale gentlemen agreement-ului între ţigani: „Moralitatea a fost coloana vertebrală a etniei noastre. Atunci când ne dădeam cuvântul sau băteam palma, nimeni nu mai îndrăznea să mai revină la ce a spus. Acum nu mai e aşa. E nevoie de un grup de krisinitori, de oameni care să nu se lase influenţaţi şi să judece împăciuitor (...) Dacă te pleci în faţa unei astfel de instanţe morale nu ai decât de câştigat. Nu îţi taie nimeni capul. Trebuie să pleci capul cu smerenie, să zici da, am greşit şi să înveţi ce trebuie să faci pe viitor. Dacă eşti făţarnic, te simţi băţos, restul comunităţii te va ignora”.

Ca să nu fie îndoieli din partea majorităţii românilor care vor afla despre constituirea acestei structuri ce seamănă oarecum cu Consiliul Superior al Magistraturii romilor, organizatorii au invitat şi un avocat, doctor în drept, cercetător principal la Academia Română, care a studiat aprofundat problema legii ţigăneşti. După ce a explicat că la nivel internaţional cutuma (tradiţia) reprezintă izvor de drept, dr. Ion Flămânzeanu a concluzionat că legea ţigănească nu încalcă în nici un fel legile statului, ci este un soi de cale mai rapidă de a rezolva conflictele, asemănător medierii din alte ţări UE.

Rugat de organizatori, Flămânzeanu a început să dea citire statutului noii organizaţii, care, pe hârtie cel puţin, nu diferă cu nimic de statutul oricărei alt ong pentru promovarea drepturilor unei minorităţi. Cum textul era lung şi scris mărunt, audienţa s-a plictisit şi a început să aplaude, aşa că avocatul a trecut direct la concluzii: „Organizaţia respectă legislaţia în vigoare”.

A urmat votul pe statut şi alegerea liderilor. La alegeri, însă, presa a fost poftită afară din sală. Rezultatele au fost comunicate ieri: preşedinte de CSM s-a ales dl. Moţoi (Inimă de ţigan), iar preşedinte executiv – dl. Gheorghe Răducanu (primul deputat din partea romilor ajuns în Parlament). În total, Comitetul European al Romilor Krisinitori are aproape 40 de lideri, în acest număr intrând şi liderii locali, un soi de şefi de filiale.


Citește și: