Gandul.info
Raluca ION
16053 vizualizări 15 dec 2011

După 54 de ani de planuri, amânări, anulări şi lucrări, noul sediu al Bibliotecii Naţionale este în sfârşit gata şi a fost inaugurat joi. Premierul Emil Boc şi ministrul Culturii, Kelemen Hunor, au tăiat panglica. Boc i-a dat apoi o bucată din ea lui Theodor Paleologu, fostul ministru al Culturii care a semnat actul de începere a lucrărilor la noul sediu. Apoi primul ministru a adăugat: "Dacă ar fi fost şi domnul Adrian Iorgulescu (şi el fost ministru al Culturii- n.r.), i-aş fi dat şi lui o bucată".

A pornit apoi într-un tur al Bibliotecii Naţionale, lucru pe care publicul îl va putea face abia mai târziu. Asta pentru că Biblioteca Naţională se va deschide oficial abia în primăvară, spune Elena Târziman, directoarea instituţiei, care speră ca lucrul acesta să se întâmple de Ziua Bibliotecarului, pe 23 aprilie. Până atunci, biblioteca va fi deschisă, începând cu luna ianuarie, doar pentru organizarea de evenimente. "În ianuarie, va avea loc un eveniment, "Donaţii şi donatori", în timpul căruia vom anunţa o donaţie importantă", spune Elena Tîrziman. În final, noul sediu va adăposti 12 milioane de volume, circa un milion dintre acestea fiind aduse deja aici. Adevărata încercare va fi însă mutarea colecţiilor speciale unde se regăsesc cărţi şi documente vechi de sute de ani.

De câtă diplomaţie trebuie să dai dovadă când inscripţionezi o podea

Despre o nouă Bibliotecă Naţională se vorbeşte din 1957, însă abia astăzi o putem vedea, cu atriumul ei înalt de 30 de metri, cu cele 7 niveluri supraterane şi două subterane, cu lifturile cu pereţi din sticlă şi cu podelele şi plafoanele din sticlă luminate cu leduri. Arhitectul Eliodor Popa, şeful de proiect al cosntucţiei, vorbeşte despre cât de multă bătaie de cap i-au dat acestea din urmă.

"Iniţial, ne-am gândit să le inscripţionăm cu nume de scriitori. Ar fi fost însă unii care ar fi întrebat de ce l-am ales pe un scriitor şi nu pe celălalt. Apoi ne-am gândit să le inscripţionăm cu câteva citate celebre, dar ne-am temut că ar putea stârni acelaşi gen de discuţii. Aşa că, în final, ne-am gândit că nu s-ar supăra nimeni dacă am scrie literele alfabetului", a găsit el soluţia salvatoare.

Poţi să frecventezi o sală de lecturi uşoare

Biblioteca Naţională are 14 săli mari de lectură, şase săli de conferinţă, librării, săli de proiecţii, expoziţii, dar şi de audiţii, unde vizitatorii vor putea asculta la căşti muzică, de la "Beatles la Beethoven", după cum spune Eliodor Popa. În interiorul ei se vor deschide patru cafenele, iar cei care nu vor să îşi bată capul volumele de căpătâi ale umanităţii se pot duce la sala de lecturi uşoare, unde pot citi ziare şi reviste. Directoarea instituţiei crede că aceasta ar putea funcţiona foarte bine şi ca un "after school" pentru elevii din Bucureşti.

Terenul pe care este amplastă Biblioteca Naţională măsoară 54.000 de metri pătraţi, suprafaţa construită fiind de peste 15.000 de metri pătraţi. "Asta înseamnă o treime din Casa Poporului", spune arhitectul Eliodor Popa. Biblioteca mai are 300 de locuri de parcare, iar arhitectul spune că în curtea ei ar putea fi construit un nou sediu pentru Teatrul de Operetă "Ion Dacian", care urmează să părăsească spaţiul din clădirea Teatrului Naţional Bucureşti, aflat în renovare. De asemenea, în luna ianuarie, în cadrul Bibliotecii va fi amplasat şi sediul Ministerului Culturii, spre invidia lui Theodor Paleologu. "I-am spus lui Kelemen Hunor c ă îl invidiez, ce poate fi mai frumos decât să ai biblioteca la serviciu".

Costul total al lucrărilor de la Biblioteca Naţională se ridică la 104.839.121 de euro, fără TVA. Accesul la sălile de lectură va fi, ca şi până acum, gratuit.

Citește și: