Raluca ION
6619 vizualizări 6 apr 2012

20 de intelectuali români "au ieşit din turnul de fildeş", "şi-au pus şorţul de bucătărie şi au început să gătească pentru dumneavoastră", îşi începe coordonatoarea Ioana Pârvulescu prezentarea cărţii "Intelectuali la cratiţă". Între cei care şi-au trecut pe hârtie amintirile din bucătărie sunt Neagu Djuvara, Ana Blandiana, Antoaneta Ralian, Oana Pellea, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu sau Mircea Cărtărescu. Unii au venit cu reţete sofisticate - mousse au chocolat-ul lui Neagu Djuvara, alţii cu bucate de prin mări străine adunate - creveţii a la Rome ai Gabriel Liiceanu, alţii cu gustul simplu al copilăriei de la bloc - găluştele cu marmeladă sau prune ale lui Mircea Cărtărescu şi unul singur cu gustul zilelor de sâmbătă ale copilăriei în mahala - coliva (mare) a cărei reţetă şi-a amintit-o criticul literar Dan C. Mihăilescu.

"Dă-i colivă ăluia mic şi umflat, să-l auzi cum se bâlbâie când spune bogdaproste"

"Soţia mea nu m-a lăsat să vin aici cu mâncarea vieţii mele, coliva. Am copilărit lângă cimitirul Bellu şi, de la 6 ani până la 15 ani, am mâncat colivă în toate sâmbetele morţilor şi la toate parastasele. Trebuia să le auzi pe doamnele voaletate, venite să-şi pomenească morţii: Dă-i ăluia mic şi umflat, să-l auzi cum se bâlbâie când spune bogdaproste", a povestit criticul literar la lansarea cărţii "Intelectualii la cratiţă", apărută la editura Humanitas.

În copilăria lui, mâncarea era o chestiune de biologie, nu de filozofie. "Eu am copilărit în mahala, pe Giurgiului, în ţigănime şi n-am avut niciodată educaţie culinară, educaţie religioasă, educaţie vestimentară, educaţie igienică. Adică toate lucrurile elementare pe care le ştiau boierii de altă dată: să te duci an de an la analize, să te duci duminica la biserică, să te îmbraci vara de vară şi toamna de toamnă. Toate lucrurile de ABC comportamental nu ne-au fost date nouă. Noi umblam în trening, în bascheţi de 25 de lei, mama mea nu mi-a spus niciodată: Vino să mâncăm, îmi zicea: Vino bagă în tine. Deci era o chestie de biologie, or mâncarea e o chestie de filozofie, de civilizaţie. Acum, la 60 de ani să deprind aceste lucruri e ca şi când ai băga un elefant pe gaura cheii", a declarat pentru gândul criticul literar.

Învăţat de mic să mănânce zdravăn, cu polonicul, oala, ori cratiţa, a devenit un "gurmand înfiorător", nu un gourmet. Dar speră ca nepoţii lui să înveţe filozofia gustului. Fiindcă "să înveţi să mănânci înseamnă să înveţi să trăieşti", crede Dan C. Mihăilescu.

Mircea Cărtărescu: Dacă am reţeta în faţă, pot face orice

Lui Mircea Cărtărescu i se pare apetisantă doar mâncarea cu arome literare. "Am o indiferenţă grobiană faţăde mâncare. Pentru mine, felurile de mâncare sunt pur literare, nu cred că aş savura un fel de mâncare dacă nu am citit despre el", spune scriitorul, care a lăsat rolul de bucătar în seama soţiei sale, Ioana Nicolaie. "Soţia mea nu doar găteşte, ci şi şofează. Ce fac eu, o să vă întrebaţi? O distrez: îi cânt, îi spun poezii, îi citesc. O pun într-o stare de a face lucruri bune", spune Mircea Cărtărescu.

Nici el însuşi nu se descurcă prea rău în bucătărie, atunci când are o reţetă în faţă. "Eu am mai gătit din când în când şi gătesc foarte bine când mă apuc, numai că mi-e lene să mă apuc. Având cine să gătească la noi acasă, am gătit ce am gătit şi apoi m-am lăsat. Gătesc foarte bine omletă, fac şniţele foarte bune, chiar sunt foarte mândru că fiul meu le apreciază mai mult pe ale mele decât pe ale maică-sii şi mai fac şi alte lucruri. Dacă am reţeta în faţă, pot face orice şi iese bine întotdeauna". Îi plac mâncărurile cu tocătură, ardeii şi dovleceii umpluţi sau sarmalele, mai ales cele în foi de viţă, însă nu crede că mâncarea e altceva decât benzină pentru oameni. "Eu cred că o exagerare că poţi aprecia gradul de rafinament al unui popor după ceea ce mănâncă. Am mâncat şi în castele cu cvartet de coarte alături şi nu ştiu nici ce au cântat, nici ce am mâncat", a spus Mircea Cărtărescu pentru gândul.

Antoaneta Ralian: Mâncărurile splendide, delicioase, sunt amintiri pentru mine

Traducătoarea lui Henry Miller în română, Antoaneta Ralian, şi-a dres vocea şi a făcut o probă de sunet înainte de a începe să vorbescă "Sexus", "Sexus", a spus ea, (n.r. aluzie la romanul autorului american). Decană de vârstă a celor care şi-au scris poveştile culinare în "Intelectuali la cratiţă" - în absenţa lui Neagu Djuvara, care nu a fost prezent la lansare, Antoaneta Ralian a vorbit despre mâncarea din amintiri. "Mâncărurile splendide, delicioase, pentru mine sunt amintiri. Foarte multe plăceri ale vieţii au devenit amintiri. Încă visez că fumez, că mă caţăr pe munţi cu picioare zdravene şi că mă aflu în faţa unor mese îmbelşugate", a spus traducătoarea.

Gabriel Liiceanu: Andrei Pleşu habar nu are să gătească, dar ştie să mănânce

Iar Gabriel Liiceanu a depănat amintiri culinare din bucătăria lui Constantin Noica. Prima oară când s-a ciocnit de Noica în postură gastronomică a fost la Păltiniş, când filozoful trebuia să facă o cafea şi a fiert o jumătate de oră boabele fără să ştie că ar fi trebuit măcinate. "Dar fierberea ar fi trebuit să extragă din bobul de cafea esenţa", s-a mirat atunci Noica.

Liiceanu a vorbit şi despre competenţa culinară a lui Andrei Pleşu, despre care a spus că "habar nu are să gătească, dar ştie să mănânce". "Când a făcut peşte cu salvie a la Horia Bernea a pus peştele în mâncare cu cap şi coadă", a povestit Liiceanu.

El a apărat titlul cărţii, "Intelectuali la cratiţă", care i-a sunat lui Dan C. Mihăilescu cam în felul în care şoferii misogini le trimit pe şoferiţele din trafic "la bucătărie". "Cine ar fi citit o carte numită Banchetul? Este o carte pe care o vom promova pe stâlpii de la metrou", a spus Liiceanu.

Citește și: