637 vizualizări 9 nov 2010

"Nu vreau să fac tam-tam, dar în criminalistică rar obţii recunoaşterea unei invenţii. Am depăşit trei inventatori la nivel mondial - un american, un japonez şi un englez", spune Nicolae Meseşan, românul care ar putea revoluţiona cercetarea criminalistică. La 63 de ani, Nicolae Meseşan lucrează de 17 ani ca tehnician criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. "Înainte de asta am lucrat 15 ani în Construcţii de Maşini. Am terminat în prima promoţie a şcolii tehnice Oradea. La anul mă pensionez", povesteşte inventatorul curtat deja de autorităţile din Ungaria, SUA sau Israel. Mai puţin din România.

A cercetat 500 de omoruri

"Am cercetat 400, 500 de omoruri. Activitatea criminalistului este certificatul de naştere al dosarului. Dacă criminalistul în faza iniţială nu a efectuat bine cercetarea la faţa locului, cu cât trece timpul apoi, acesta curge în favoarea criminalului. Probele şi mijloacele de probă, dacă nu sunt concludente, verosimile, nu au valoare juridică, nu îl ajută pe anchetator cu nimic", zice Meseşan.

Inventatorul spune că la faţa locului, la o crimă, nu intră imediat procurorul sau poliţistul, ci criminalistul - "Acesta fixează locul faptei aşa cum îl găseşte. Merg cu procurorul la infracţiuni de omor, accidente mortale de muncă, la autopsii, reconstituiri sau exhumări. Tehnicianul criminalist cercetează la faţa locului, fixează obiectele, corpurile delicate prin fotografiere, le ridică, le conservă, le predă pentru expertiză. Apoi, acestea ajung mijloace de probă la procuror şi în instanţă".

Ideea i-a venit pe teren, la faţa locului, făcând măsurători. "În trusa criminalistică universală există două piese importante. Banda decimetrică, cea care se pune jos, cu dungi albe şi negre, şi jetoanele cu numere. Aceasta fixează distanţa între obiecte şi corpuri. Jetoanele sunt dreptunghiulare, din carton, fixând obiectele. Apoi se efectuează fotografia judiciară. Această bandă este o fâşie care nu are măsurătoare, gradaţie", mai spune. Aşa a decis să facă alta. Banda inventată de el are măsurători pe ambele părţi. Sunt suprafeţe care se disting mai bine dacă banda are culoarea roşu - galbenă, de aceea una dintre suprafeţe are această culoare. "Pe margine există centimetrul, pe verso numărătoarea merge din zece în zece centimetri. Banda se rulează într-o cutie de 15 x 15 centimetri. Mânerul are ataşată şi o lanternă. Altfel, trebuie să ai metrul, banda şi lanterna separate. În spatele benzii se află şi un sistem de măsurare circular, utilă în cazul unui plan înclinat. În partea inferioară există un magnet care poate fi fixat în cazul unui accident rutier pe o maşină, astfel încât nu mai e nevoie de doi poliţişti care să ţină banda la câte un capăt", adaugă inventatorul.

Garajul, ca laborator de cercetare

Totul e făcut de el însuşi, acasă, în atelierul din garaj. Acolo are scule, menghină şi tot ce îi trebuie. Are experienţă, mai ales că a fost şi fotograf de presă, operator de imagine şi depanator radio tv.
Instrumentarul actual este de la ruşi şi are jumătate de secol. Jetonul folosit acum de criminalişti este o bucată de hârtie sau de tablă, de 10 x10 centimetri, explică inventatorul. Când trebuia să îl fixezi, îl lua vântul şi o luai de la capăt. Apoi, dacă faci fotografie din patru poziţii, este necesar să îi schimbi poziţia mereu. Jetonul său este o piramidă, cu o lăţime a laturii de 20 de centimetri. Pe fiecare latură este trecut numărul, iar deasupra este trecut punctul cardinal. În vârful piramidei este o busolă care indică unde e Nordul. Fixarea obiectului în teren se face astfel ştiinţific, cadavrul sau orice alt obiect fiind plasat corect, din toate cele patru direcţii.

Curtat de şeful Poliţiei din Ungaria

"Am fost într-o delegaţie în Ungaria, unde am discutat cu procurorii lor. Au chemat la discuţii şi poliţişti, cărora le-am prezentat invenţiile mele. Acum se lucrează la un tratat de bune practici în UE. Toţi vom lucra după aceleaşi proceduri. Şeful Poliţiei Ungare a venit şi el la întâlnire, erau 10 - 15 criminalişti în jurul meu. Au fost încântaţi de valoarea ştiinţifică a invenţiilor. În acele ore au vorbit la Ministerul Justiţiei de la ei şi mi-au făcut o invitaţie. Am apărut apoi în toate ziarele lor, scriind despre invenţia unui român.

Brevetul pentru banda metrică l-a primit la 29 octombrie 2010. Pentru jeton s-a dat hotărârea definitivă iar într-o lună va veni şi brevetul.

"În ţara mea nu sunt băgat în seamă"

În România nu există niciun interes să se facă ceva, spune inventatorul, cu oftat în glas. "În ţara mea nu sunt băgat în seamă. Am putea folosi invenţiile acestea în trusele noastre. Acum importăm tot, deşi am putea utiliza mai mult de jumătate produse de la noi. Ar fi şi mult mai ieftin. Toate poliţiile din lume ar avea nevoie de aceste invenţii. Am putea să le exportăm. Au început deja să se intereseze din SUA şi Israel. Eu aş vrea ca invenţiile să se facă la noi, dar încă nu m-a contactat nimeni. Mulţi îmi spun: ce ne dai tu lecţii?", mai zice. A obţinut o diplomă pentru cercetarea la faţa locului de la procurorul general, Codruţa Kovesi. "Domnul Lepăduş, unul dintre cei mai mari criminalişti români, mi-a apreciat si el invenţiile şi le-a promovat în Revista de criminalistică."

Despre cazul Elodia - "Domnul procuror Iacob este mare meseriaş"

În cazul Elodia este sigur că cercetarea la locul faptei s-a făcut bine: "Domnul procuror Iacob este mare meseriaş şi la fel şi echipa lui. Problema se pune cu tangenţele Elodiei, cu cazurile ei, anturajul ei, unele medii interlope. Cine s-a învârtit în jurul ei, cineva cunoscut a comis fapta". Cazul care l-a impresionat cel mai mult a fost un dublu asasinat. Două fete de liceu care făceau naveta au fost duse pe un câmp de către un şofer. Le-au găsit sfârtecate cu zeci de lovituri de cuţit. Era câmp deschis şi poate că invenţiile lui Nicolae Meseşan ar fi fost utile. Din păcate, criminalul este încă în libertate.

Citește și: