Adriana Stanca
5398 vizualizări 7 feb 2015

Adunaţi în jurul unei mese, şase băieţi şi fete chicotesc. Cineva dă cu zarul, iar ceilalţi izbucnesc în râs: „Ce noroc ai!”. Pe masă, în faţa lor, stă întinsă o hartă pe care fiecare şi-a adjudecat deja un teritoriu. În seara aceasta au intrat în pielea „Coloniştilor din Catan”. După o zi obositoare la lucru sau la facultate, Creative Board Gaming (CBG) este locul unde adulţii redevin copii. Sala de joacă, una dintre cele trei existente la ora actuală în Bucureşti, pune la dispoziţia celor ce-i trec pragul sute de board games: le poţi juca acolo sau le poţi cumpăra.

Totul a început, cum era de aşteptat, dintr-o joacă. Ioanei Mocanu, fondatoarea CBG, i-a venit ideea în timpul unei petreceri organizate cu prilejul zilei sale de naştere. Cu prietenii în jur, ei înşişi pasionaţi de jocurile de societate, tânăra s-a întrebat dacă nu cumva hobby-ul său poate fi transformat în ceva mai mult de atât.

Ideea a apărut la o petrecere de ziua mea. Ne gândeam ce frumos este să ne jucăm board games – pentru că asta făceam în momentul respectiv - şi ne-a venit ideea să mutăm colecţia de jocuri undeva unde să aibă acces mai mulţi oameni. Şi aşa a apărut tot conceptul de board gaming”, a povestit ea într-un interviu acordat gândul.

FOTO: Gândul

Şase luni mai târziu planul său se concretiza, iar Creative Board Gaming (CBG) – magazin şi sală de board games – îşi deschidea uşile comunităţii încă tinere a jucătorilor.

„Totul a pornit din pasiune, din faptul că şi prietenilor noştri le plăcea şi am văzut că exista o deschidere către treaba aceasta. Pentru că încă este în dezvoltare fenomenul, ne-am gândit să contribuim şi noi cu ceea ce putem la formarea comunităţii şi la descoperirea de către oameni a acestor jocuri”, a explicat Ioana.

„Coloniştii din Catan”, jocul fenomen

Acum, împreună cu Laurenţiu Panchis, Cosmin Toma şi Daniel Truşcă, tânăra administrează CBG: au grijă ca pe rafturi să aibă întotdeauna cele mai noi sau populare jocuri, organizează competiţii, lansări pentru orice board game nou apărut, iar celor încă novice în domeniu le oferă sfaturi, recomandări sau asistenţă. Peste 100 de titluri se găsesc în sala CBG. Cel mai căutat este însă „Coloniştii din Catan”, pentru care, anual, se organizează chiar şi un campionat naţional.

E amplu fenomenul, cel puţin în afară, şi mă bucur că a venit şi la noi”, a spus Ioana Mocanu. „Acest joc este popular pentru că oferă, din punctul meu de vedere, o experienţă frumoasă pentru orice categorie de jucători, pentru orice stare de spirit ai în momentul respectiv. Este un joc interactiv, cu multe negocieri, cu reguli care se învaţă repede, dar de fiecare dată descoperi alte perspective şi are şi foarte multe extensii pentru a fi diversificat”, a adăugat ea.

De altfel, popularitatea acestui joc s-a văzut anul trecut şi în piaţă: în lanţul librăriilor Cărtureşti, „Coloniştii din Catan” (jocul de bază) a fost cel mai vândut board game. Topul a fost completat de „Saboteur”, „Dixit”, „Carcassonne” şi „Activity” (original), potrivit datelor furnizate la solicitarea gândul.

O comunitate destul de numeroasă începe să se adune însă şi în jurul jocului „Magic: The Gathering”. Creat de matematicianul american Richard Garfield, acesta a fost lansat în anul 1993. De atunci a fost în permanenţă reînnoit.

La acest joc este interesant pentru că tot timpul se schimbă, este foarte dinamic. Periodic, la trei luni de zile, apar noi produse. Aşadar, îmi oferă mie, ca jucător, posibilităţi nenumărate de a-mi face o strategie – pot veni la un concurs cu un pachet de cărţi total atipic, la care să nu se aştepte nimeni şi să câştig”, a povestit Laurenţiu Panchis, unul dintre asociaţii CBG.

El însuşi un „fan înrăit” al jocului, tânărul a participat la diverse competiţii, în speranţa că va avea şansa să ajungă în echipa naţională „Magic: The Gathering”. Nu a reuşit însă să ajungă la această performanţă, pentru că, spune el, nu a avut posibilitatea să aloce suficient timp antrenamentului.

Cei mai mulţi jucători de succes practic fac asta ca pe un job”, a explicat Laurenţiu.

FOTO: Gândul

„Am participat şi eu la campionatul naţional pentru calificarea în echipa României, fiindcă în fiecare an se stabileşte o echipă naţională în funcţie de acest concurs. Se ţin mai multe astfel de competiţii în ţară, nu numai în Bucureşti, şi primul clasat de la fiecare concurs, plus un jucător care vine din mediul online – fiindcă se poate juca şi online - formează echipa României, care merge mai departe la competiţii internaţionale  (...) Pe partea de evenimente (dedicate acestui joc, n. red) există o adevărată infrastructură, nu numai la nivel local. Sunt competiţii foarte mari, la care participă poate chiar şi peste 10.000 de oameni. E foarte interesant mediul de acolo, fiindcă toţi oamenii aceştia au un numitor comun, iar jocul acesta fiind mai competitiv, de multe ori se iscă situaţii mai ciudate şi este nevoie, ca într-un sport, de un arbitru”, a adăugat el.

Profilul jucătorilor: tineri cu vârsta între 20 şi 35 de ani, cu „un minim de cultură”

Aşadar, în Occident aceste jocuri fac parte din cultura societăţilor. În România în schimb, piaţa a început să se dezvolte în special în ultimii ani, când au apărut mai multe locuri unde poţi să joci board games sau de unde poţi să cumperi astfel de produse.

„E adevărat că nu sunt încă multe locaţii precum noi, specializate pe asta şi atât, însă faptul că mai apar şi piaţa se dezvoltă este un lucru bun şi cu certitudine ea creşte. Iar faptul că jocurile au ajuns să fie punct de atracţie în cafenele sau sunt vândute în librării şi hipermarketuri înseamnă că există cerere (...) Deschiderea este foarte mare. Pe majoritatea celor care vin la CBG îi conving prietenii lor. E o activitate foarte plăcută, în care nu doar te recreezi, dar îţi pui şi mintea la contribuţie. Sunt jocuri de imaginaţie, de strategie, fiecare cu gustul lui”, a precizat Ioana Mocanu.

FOTO: Gândul

Cine sunt oamenii care aleg să-şi petreacă timpul liber în sala CBG? „Există un profil”, explică Ioana.

Sunt persoane care agreează ideea de recreere îmbinată cu a-ţi pune mintea la contribuţie. Nu este ceva solicitant sau elitist, este doar ideea de a sta civilizat la masă cu prietenii tăi, a socializa cu ei şi a ajunge să te surprinzi chiar tu pe tine cu reacţiile pe care le ai în anumite circumstanţe. Publicul ţintă este format din  persoane cu vârste între 20 şi 35 de ani, care au trecut de perioada de agitaţie şi zbânţuială şi ajung să aprecieze o astfel de activitatea care îţi stimulează şi imaginaţia şi creativitatea. De asemenea, este vorba despre persoane care au un minim de cultură, încât să înţeleagă cu ce-i poate ajuta şi în ce constă farmecul acestor jocuri. Dar am constatat că, din fericire, sunt mulţi oameni care se încadrează în această categorie. Noi încercăm să ne adresăm unei game cât mai largi de public. Facem tot felul de evenimente pentru începători, în care îi invităm să vină şi să descopere şi să vadă dacă le place, facem evenimente şi pentru cei avansaţi”, a adăugat ea.

FOTO: Gândul

Tot la CBG se desfăşoară şi un curs de şah pentru copii, dar şi diverse ateliere. Unul dintre cele mai inedite îi invaţă pe participanţi cum să-şi creeze propriile jocuri.

„Avem plăcerea să vedem aici persoane de toate vârstele. Chiar weekendul trecut au venit doi băieţi, au cerut un şah, au stat la masă şi au jucat cât le-a făcut plăcere. Este în continuare un joc nu doar cunoscut, ci şi activ încă”, a afirmat fondatoarea CBG. „Noi nu acoperim doar concursurile tradiţionale care se ţin la nivelul întregii ţări, ci şi evenimente mai deosebite, precum ateliere creative cu un subiect inedit – spre exemplu, cum să-ţi creezi propriul joc. Avem un trainer care a făcut o facultate de Game Design în Anglia şi îi învaţă pe oameni cum să-şi transpună ideile într-un joc. Avem concursuri de puzzle, ateliere unde oamenii pot să-şi picteze tricouri cu personajele preferate din jocuri, campionate pentru «Coloniştii din Catan» şi «Carcassonne»”, a completat tânăra.

Aşadar, cei care doresc să joace board games la CBG în timpul săptămânii (luni - joi) trebuie să plătească o taxă de 7 lei, iar în weekend (vineri – duminică), 12 lei. În schimbul acestei sume poţi să petreci oricât timp vrei şi să joci oricâte jocuri doreşti. Există şi abonamente -  Part Time Gamer, Full Time Gamer şi Epic Gamer –, însă începând cu 14 februarie, când sediul Creative Board Gaming va fi mutat într-un spaţiu mai mare, sistemul se va schimba uşor, a subliniat Ioana Mocanu.

De ce se joacă adulţii

Şi totuşi, de ce simt adulţii nevoia să se joace? Chiar dacă ponderea timpului petrecut în astfel de activităţi este diferită la persoanele mature faţă de copii, semnificaţia nu se schimbă. În plus, jocul poate contribui la menţinerea sănătăţii mintale.

„Jocul este o activitate distractivă în sine, care nu urmăreşte atingerea unui scop şi care pune în acţiune abilităţile creative ale unei persoane”, a explicat pentru gândul Ştefania Dobre, psiholog clinician.

„Ponderea timpului petrecut în activităţi de joc este diferită la adulţi faţă de copii, de cele mai multe ori jocul asociindu-se cu momentele de relaxare şi timp liber la vârsta adultă. (...) Este, de asemenea, un mod de a învăţa lucruri noi sau de a ne dezvolta creativitatea. Jocul este un mod plăcut de a relaţiona cu ceilalţi, fie ei persoane apropiate – dacă ne gândim la partenerii de cuplu sau proprii copii -, dar şi cu colegii de muncă. Cu siguranţă, jocul este un catalizator al stării de bine, din mai multe motive: reduce stresul, îmbunătăţeşte funcţionarea creierului, dezvoltă gândirea creativă, ne menţine o stare de bine şi un sentiment de tinereţe, ne îmbunătăţeşte relaţiile. Jocul este un factor important de protecţie pentru dezvoltarea unor probleme emoţionale, cum ar fi depresia”, a mai precizat aceasta.

FOTO: Gândul

Pe de altă parte, specialiştii atrag atenţia şi asupra pericolului unei „extreme”, mai ales în cazul jocurilor video sau a celor online.

„Când vorbim despre dependenţa de jocuri video, ne referim la o problemă de sănătate mintală, despre care începem să ştim din ce în ce mai multe în ultimul timp”, a precizat Ştefania Dobre. „Persoanele care au dezvoltat o dependenţă petrec multe ore în faţa calculatorului în defavoarea unor activităţi cu familia şi prietenii. Ele îşi pot pune la risc locul de muncă sau relaţiile de familie. De cele mai multe ori, gândul lor se îndreaptă spre jocuri atunci când sunt implicate în altă activitate şi trăiesc cu disconfort perioadele în care nu se află în faţa calculatorului. Mecanismele neuronale prin care se formează dependenţa par să fie aceleaşi cu cele legate de dependenţa de alcool sau droguri şi vizează centrii de percepere a plăcerii din creier. În prezent se lucrează la dezvoltarea unor metode de intervenţie eficiente pentru astfel de probleme”, a conchis psihologul.

Operator imagine: Romică Croitoru

Montaj: Karin Frone

Producător: Cezar Helmis

Citește și: