Laura HOLBAN
Ramona LOZNIANU
1956 vizualizări 29 feb 2012

La o aruncătură de băţ de centrul vechi al Capitalei, în zona staţiei de metrou Unirii 1, dai invariabil peste mesele din plastic sau cutiile de carton ale aşa-zişilor negustori care încearcă să câştige "un bănuţ cinstit". Nu are legătură cu faptul că este 1 sau 8 martie, Paşte sau Crăciun. Prezenţa lor nu este una sezonieră, aşa cum este cea a comercianţilor care se află zilele acestea şi la Piaţa Universităţii sau la Piaţa Romană, ci una constantă. Celor care au vizitat India, atmosfera le aminteşte de pieţele din New Delhi.

Lenjerie intimă şi perechi de şosete vecine cu iconiţe şi candele, eşarfe şi portmonee multicolore, produse cosmetice, seturi de cratiţe şi chiar fructe. Pe măsuţele de plastic acoperite cu muşama şi sprijinite cu pietre ale bişniţarilor din centrul Capitalei găseşti o groază de lucruri.

"Fiecare trebuie să scoată un ban din ceva"

În mod surprinzător, poate, prezenţa lor acolo nu deranjează nici trecătorii, nici autorităţile. Nici practic, având în vedere că pentru a te deplasa trebuie să faci slalom printre mese, clienţi lor şi ceilalţi trecători care rămân uneori în drum atraşi de vreo vitrină sau îngroaşă, ademeniţi de miros, cozile la gogoşi ori covrigi. Nici estetic, locul fiiind cel puţin nedemn de "buricul" unei capitale europene.

"Fiecare trebuie să scoată un ban din ceva. Decât să dea în cap, mai bine vine aici şi scoate un bănuţ. Eu nu sunt de rea credinţă", spune o trecătoare. "Poate pe noi ne deranjează, dar ei îşi câştigă pâinea aşa. Mi-e milă de ei", îi compătimeşte o altă doamnă.

Piaţa Uniri, Foto: Octav Ganea

Tuşele orientale ale peisajului urban din Piaţa Unirii se îngroaşă în perioada sărbătorii Mărţişorului şi a zilei de 8 martie. Se înmulţesc corturile, mesele pliante, găleţile cu flori, vânzătorii ambulanţi cu şacoşe de rafie în spate. Iar anul acesta avem parte de un element de decor suplimentar: troienele de zăpadă murdară în vârful cărora zac gunoaie.

Piaţa Unirii, foto: Octav Ganea

Situaţia de la Piaţa Unirii o regăsim în această perioadă şi la Piaţa Universităţii şi Piaţa Romană, unele dintre cele mai aglomerate zone din Capitală, chiar dacă la o scară mai mică. Trotuarele sunt însă la fel de aglomerate, iar traficul pietonal devine un infern dacă nu te afli printre cei interesaţi de achiziţia unui mărţişor sau a unui obiect care să simbolizeze venirea primăverii.

Pasaj Piaţa Universităţii, foto: Octav Ganea

Piaţa Romană, foto: Octav Ganea

Atât negustorii de aici, cât şi cei din Piaţa Unirii primesc autorizaţii de la Primăria Generală. Astfel, primăriile de sector nu au niciun control nici dacă reprezentanţiilor lor ar fi în vreun fel deranjaţi de astfel de practici. Pot aplica numai amenzi, care nu vizează însă tipul de marfă vândută, ci respectarea unor reguli privind spaţiul ocupat sau curăţenia.

"De când primăria de sector nu mai este responsabilă pentru eliberarea de autorizaţii pentru astfel de activităţi, tot ce putem face este să dăm amenzi. Nu putem da însă amenzi pentru ce se vinde pentru că nu există o definiţie a mărţişorului, dar aplicăm sancţiuni pentru depăşirea suprafeţei, pentru împiedicarea traficului şi mizerie, în încercarea de a descuraja astfel de activităţi. Am trimis numeroase adrese la primaria generală pe această temă, însă fără niciun rezultat", a declarat pentru gândul Alexandru Ichim, purtător de cuvânt al Primăriei sectorului 1.

Câţi bani câştigă Primăria din astfel de activiţăti? Între 70 şi 100 de lei de la fiecare comerciant, pentru tot intervalul cuprins între 18 februarie şi 8 martie, spun cei care şi-au închiriat spaţii unde să poată să-şi instaleze măsuţele. Aşadar nu atât de profitabil încât să justifice atmosfera de târg creată, cu sprijinul autorităţilor, în centrul Capitalei, timp de trei săptămâni. Slavă Domnului că, spre deosebire de pieţele din cartierele mărginaşe, nu se aud şi manele.

O zi obişnuită în Piaţa Unirii

Într-o săptămână, situaţia în Piaţa Unirii va reveni la normal, în sensul că vor dispărea mărţişoarele şi toate obiectele specifice acestei perioade. La fel zăpada. Nu însă şi gunoaiele care au acoperit-o.

O femeie trecută de vârsta a doua îşi va înveli jumătatea de manechin cu o eşarfă şi ne va spune că nu trebuie să-i dăm târcoale pentru că are autorizaţie, apoi îşi va netezi cu grijă teancul de cămăşi în carouri şi va aranja grămăjoara de sutiene şi cele câteva sticle de parfum de alături. Exact aşa cum se întâmpla şi la mijlocul lunii februarie.

Vizavi de taraba acesteia, mai aproape de gura de metrou, o bătrână va continua să-şi strige marfa: "ceaiuri, ceaiuri, sunătoare, muşeţel, coada calului". "Vin aici dintotdeaua. Nu am mai vândut nicăieri", explică femeia. "Aici mă ştie lumea, aici vin pe ploaie, pe zăpadă, de la prima oră de dimineaţă. Vin eu, ziarele şi florile", mai adaugă bătrâna.

Trotuarul se va aglomera, lumea va trece la fel de grăbită şi incomodată, comercianţii se vor întreţine cu glume în aşteptarea clienţilor, unii îşi vor lăsa copii să aibă grijă de masă cât ei se vor duce să aducă câţiva covrigi pentru prânz. Cu toţii vor încerca să facă haz de necaz şi vor bifa o nouă de muncă.

Între timp, primăria va face planuri pentru 2035.

Citește și: