Andreea OFIŢERU
10927 vizualizări 15 dec 2012

O librărie bine plasată pe o stradă puţin populată poate deveni punctul de atracţie al zonei, astfel că proprietarii au mare grijă când decid cum amenajează un spaţiu cu cărţi.

În Capitală, arhitecţii au luat locul librarilor în amenajarea unor astfel de locuri.

Lângă Parcul Cişmigiu, în clădirea care găzduia altădată Berăria Gambrinus, a fost deschisă de curând una dintre librăriile Humanitas. La intrare nimic nu-ţi dă de bănuit că înăuntru ar fi diferit de ceea ce ştii din alte librării. Ferestrele largi lasă la vedere volumele aranjate în nişte rafturi înalte cât tot peretele.

Foto Gândul : Octav Ganea// Librăria Humanitas de la Cişmigiu

Încăperea a fost realizată însă de un grup de artişti coordonaţi de arhitectul Johaness Bertleff. Până să ajungă la forma actuală, artiştii au experimentat cinci variante de amenajare. "În prima variantă, întreaga încăpere era împărţită astfel încât aveai impresia că există mai multe camere", arată Johaness Bertleff.

Foto: arhiva arhitectului Johaness Bertleff// Arhitecţii au avut şase planuri înainte de a ajunge la forma actuală a librăriei de la Cişmigiu

Pentru arhitect, orice spaţiu amenjat este la fel de important. "Cred că o librărie foarte bine făcută poate revitaliza o zonă. De fapt, poate lumina întreaga zonă. B-dul Elisabeta, pe care se află Humanitas Cişmigiu, este acum unul dintre bulevardele secundare ale Capitalei, dar prin asemenea locuri poate redeveni ceea ce era în trecut", spune arhitectul care a coordonat amenajarea librăriei.

Foto Gândul: Octav Ganea// Mobilierul lucrat manual poate fi strâns când au loc evenimente

Mobilierul este lucrat manual

Arhitectul susţine că într-un spaţiu plin de cultură este foarte importantă colaborarea şi cu alţi artişti. Picturile în formă de peşte de pe pereţii încăperii au fost făcute de un alt arhitect.

Ceea ce atrage atenţia de cum intri în încăpere sunt candelabrele. "Nu îţi dai seama ce sunt. Dacă sunt ozn-uri sau 'tornade'. Am vrut să lăsăm oaspeţii să le dea ce formă vor ei. Cel care le-a realizat, artistul Virgil Scripcaru, s-a gândit la o lume întoarsă pe dos", menţionează arhitectul.

Foto Gândul: Octav Ganea// Cititorul poate interpreta singur forma candelabrelor lucrate manuale de artistul Virgil Scripcaru

În total, librăria se întinde pe 270 de metri pătraţi. Are un spaţiu pentru cafenea, integrat în librărie, înconjurat de cărţi. Atunci când au loc dezbateri sau lansări de carte, încăperea poate fi uşor eliberată de cărţi, deoarece mobilierul pe care stau cărţile este pe roţi.

Foto: arhiva arhitectului Johaness Bertleff// Candelabrele au fost lucrate exclusiv manual

"Am preferat să regândim totul şi să ne referim la alt nivel, la valorile de altădată. Vedem foarte bine că ceea ce diferă astăzi faţă de lumea de acum o sută de ani, când a fost construită clădirea, este că atunci meşterul îşi punea amprenta pe un spaţiu. Totul era unicat. Acest lucru cu greu îl mai regăseşti astăzi. Noi am zis să încercăm ca absolut tot ceea ce este aici să fie unicat şi să poarte amprenta artistului. De aceea, mobilierul este realizat manual de un un tâmplar", a precizat arhitectul.

Foto Gândul: Octav Ganea// Cafeneaua a fost integrată în librărie

Johaness Bertleff arată că pentru un arhitect este destul de greu să facă pasul înapoi şi să spună că nu contează amenajarea unui astfel de loc, importantă fiind cartea.

"Arhitecţii au, de obicei, un reflex, având o meserie în care e implicată creativitatea. Le place ca la sfârşit să fie mândri de ceea ce au gândit şi, de aceea, au tendinţa ca lucrurile pe care le desenează să fie mai importante decât lucrurile care vor popula apoi spaţiul. La o librărie trebuie să ştii de la bun început că amprenta ei va fi cartea, care vine cu textura şi culoarea ei, nu se poate să ai numai trei cărţi într-un spaţiu. Trebuie să fie multă carte într-o librărie. Culmea este că în această librărie este mai puţină carte, dar asta şi pentru că avem în mijloc numai mese", adaugă arhitectul.

Foto Gândul: Octav Ganea// Recomandările librarului şi cartea lunii sunt două locuri importante ale librăriei de la Cişmigiu

"Kyralina" - atracţia de pe George Enescu

O altă clădire transformată în librărie se află pe strada George Enescu nr. 8, în apropiere de Piaţa Romană. Dacă n-ar fi cărţile din geam, nimic nu ţi-ar da de gândit că în casa de secol XIX ar exista o librărie. Deschisă de curând, "Kyralina"- cum se numeşte librăria- este un loc franco-german, după cum spune Sidonie Mezaize, franţuzoica care a avut ideea deschiderii unui astfel de loc.

Sidonie a lucrat trei ani la Institutul Francez din Bucureşti, unde exista o librărie de carte franţuzească. Ideea deschiderii unui astfel de loc i-a venit după ce în urmă cu trei luni Institutul Francez a închis librăria.

"Numele de 'Kyralina' vine de la opera lui lui Panait Istrati, care ne place foarte mult", spune Sidonie Mezaize. Ea crede în francofonia românilor, ţinând cont de tradiţia de acum un secol. "Ceea ce poate atrage aici sunt cărţile pentru copiii, foarte uşor de înţeles. Toate cărţile în franceză le aducem direct din Franţa", spune Sidonie. Pe lângă acestea, în librărie se mai găsesc şi cărţi în limba germană.

Librăria este una simplă, tip vagon, cu încăperi largi, care dau una în alta.

Casa "Kyralina" a fost renovată de arhiecţii Pierre Bortnowski şi Alexandra Mihalciuc, de la biroul de arhitectură Prodid, coordonat de Şerban Sturdza.

Pierre Bortnowski a studiat în Franţa, dar acum trăieşte în Bucureşti. "Pentru mine a fost o amenajare simplă. Am încercat să păstrăm atmosfera de casă, am lăsat mult spaţiu în fiecare încăpere aşa cum trebuie să fie o librărie", arată arhitectul. El mai spune că iluminatul încăperii a fost realizat tot de un alt arhitect, astfel încât lumina să fie suficientă. Candelabrele sunt acoperite cu hârtie.

Foto Gândul: Octav Ganea// Toate cărţile în limba franceză de la Kyralina sunt aduse din Franţa

"Noi am încercat să găsim identitatea locului. Am vrut să integrăm casa în linia străzii şi să nu ieşim în vreun fel în evidenţă. Ceea ce o diferenţiază este copacul din faţa casei - simbolul librăriei", a spus arhitectul.

"Bastilia" - locul de cultură din Piaţa Romană

La câteva străzi de "Kyralina", în rondul de la Piaţa Romană, se află o altă librărie amenajată diferit. "Bastilia" a fost deschisă în urmă cu un an pe strada cu acelaşi nume. Casa este una de patrimoniu. În urmă cu o sută de ani a aparţinut pictorului Gheorghe Petraşcu.

"Locuri unde se vând cărţi în Bucureşti sunt nenumărate. Ceea ce diferă aici este casa şi spaţiul, care pun altfel în valoare cărţile", arată Andra Cărbunaru de la Bastilia. Diferit este şi modul în care sunt aranjate toate cărţile.

Foto Gândul: Octav Ganea// Librăria Bastilia are un spaţiu dedicat copiilor

Totul este impărţit pe camere, iar fiecare încăpere are un anumit tip de lectură- belestrică, cărţi de bucate, ghiduri turistice, cărţi în limbi străine, literatură pentru copii. Pentru că este o casă de patrimoniu, Bastilia nu a fost modificată în niciun fel. "Noi am încercat să facem spaţiul cât mai plăcut, astfel încât omul care caută cărţi să poată sta în linişte. La etaj avem o ceainărie, un loc decorat de caricatursitul Ioan Barbu, cu teme legate de cărţi şi cultură", a mai spus Andra Cărbunaru.

Foto Gândul: Octav Ganea// La mansarda de la bastilia există o ceanărie, decorată de caricaturistul Ion Barbu

10 ani de Cărtureşti

Tradiţia amenajării librăriilor în mod artistic a pornit de la ahitectul Şerban Sturdza, vicepreşedintele Fundaţiei Pro Patrimonio şi al Ordinului Arhitecţilor din România, care a amenajat împreună cu alţi arhitecşi Librăria Cărtureşti de pe strada Arthur Verona nr.13- 15, din apropiere de Piaţa Romană. Clădirea a aparţinut străbunicului său, omul politic Dimitrie Sturdza (1833 - 1914), fost preşedinte al Academiei Române şi fost prim-ministru al României de patru ori.

Foto Gândul: Andreea Ofiţeru// Clădirea Cărtureşti a suferit modificări minimale

Cărtureştiul a împlinit anul acesta 10 ani de la deschidere, perioadă în care librăria a suferit mai multe modificări.

De ce o librărie într-o zonă centrală unde mai existau şi alte librării?

"Aveam această proprietate a familiei, care aparţinuse unui om de cultură şi am vrut să vrut în mod expres să fac o librărie. Era o foarte bună tradiţie pentru că aici mai fusese o librărie înainte de război, una cunoscută, unde oamenii îşi adăpostiseră cărţile după război. Am vrut să creez un loc de interes public, un loc unde raportul între carte şi cumpărător să fie transformat în sensul unui act de cultură cât se poate de nuanţat. De aceea, tema proiectului a cuprins elemente de contact public: ceainărie, spaţii de expunere, conferinţe", arată Şerban Sturdza.

Foto Gândul: Andreea Ofiţeru// "Arca lui Noe" de la intrarea în Cărtureşti

În timp, librăria s-a extins, iar în prezent are, pe lângă camerele de la parter şi etaj, şi un loc special amenajat pentru copii, aflat la mansardă. Spaţiul pentru copii a fost inaugurat în urmă cu o săptămână, în ideea de a-i ajuta pe cei mici să prindă dragoste de carte.

Locul pentru copii cuprinde pe lângă volumele de poveşti şi multe jocuri astfel încât cei mici să poată sta liniştiti atâta vreme cât părinţii lor îşi achiziţionează cărţi. "Încercăm să nu neglijam nişte aspecte ale educaţiei ale unei categorii mai largi - copiii. Pe lângă joacă, ei vor putea participa la ateliere de creaţie", arată Şerban Sturdza, care chiar dacă este numai proprietarul clădirii ce adăposteşte Cărtureştiul, are întotdeauna un cuvânt de spus în privinţa amenajării.

Foto Gândul// Sala pentru copii se află la mansardă

Amenajarea Cărtureştilor a avut loc treptat. "Noi lucrăm progresiv. Asta înseamnă că deliberat avem un mod de a încărca spaţiul progresiv. Încercăm să facem o lume care acceptă o mare diversitate de gusturi. Să nu devină un obiect în sine de artă, ci un obiect la care participă toată lumea", mai spune arhitectul. Clădirea a suferit modificări minimale faţă de starea în care a fost preluată, păstrându-şi logica locuirii iniţiale.

Fiecare lucru din librăria Cărtureşti are un scop, după cum arată Şerban Sturdza. "De exemplu, mânerul din fier forjat de la cafenea a fost făcut într-un atelier din satul Ţibăneşti din judeţul Iaşi. Prin asta vrem să încurajăm meseriile tradiţionale", explică arhitectul. Periodic la cafenea există expoziţii gratuite ale pictorilor.

Foto Gândul// Şerban Sturdza, proprietarul clădirii Cărtureştilor, a vrut ca librăria să aibă un spaţiu cu carte de arhitectură

De asemenea, la subsolul clădirii există câteva camere cu lecturi pentru arhitecţi. Totul îţi aminteşte aici de arhitectură, de la candelabre până la formele naturale ale corpurilor de iluminat.

"Convingerea pe care am avut-o, că arhitectul trebuie să fie cunoscut de public şi în timp respectat, a pus problema unei secţii mai dezvoltate de carte de arhitectură, încurajarea expoziţiilor generate de proiecte făcute de arhitecţi, studenţi şi de câte ori se putea workshop-uri", a spus Şerban Sturdza.

Potrivit arhitectului, spaţiul în care are loc lectura este foarte important, deoarece atunci când citeşti corpul tău este solicitat şi dinspre interior şi dinspre exterior. "Noi încercăm să legăm librăria de oraş. Vrem ca ea să fie o anumită zona pe care să o simţi. Încercăm să inventăm viaţa unui oraş", conchide Şerban Sturdza.

Foto Gândul// Sala cu obiecte lucrate manual de la Cărtureşti

Foto Gândul// Fosta bucătărie a casei de la Cărtureşti are acum produse ecologice

Foto Gândul// Pe lângă sutele de volume, camera de la primul etaj are multe obiecte de făcut cadou

Foto Gândul// Târgul de cadouri pentru sărbători de la Cărtureşti

 

 

 

Citește și: