Gandul.info
Marian SULTĂNOIU
7262 vizualizări 25 sep 2018

Autorităţile se declară în război total cu pesta porcină africană. Cu toate acestea, după 100 de zile de la declanşarea epidemiei, au fost confirmate 900 de focare de boală, în 209 localităţi, din 13 judeţe. Au fost sacrificaţi aproape 250.000 de porci, pierderile fiind uriaşe la nivel de gospodării, exploataţii comerciale, economie naţională.

De la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în două zone geografice.

În zona de nord-vest a României, boala evoluează în 3 judeţe (Satu-Mare, Sălaj şi Bihor), iar prezenţa virusului este confirmată în 13 localităţi, unde au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi.

În zona de sud-est a României, boala a fost confirmată în 194 de localităţi din judeţele: Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov, Buzău şi Giurgiu, unde au fost ucişi 54.296 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A şi în abatorul aparţinând unei ferme, au fost ucişi 178.426 de porci. De asemenea, tot în această zonă, au fost afectaţi 42 de porci mistreţi.

Protest pesta porcina africana

Pe judeţe, situaţia evoluţiei focarelor de PPA, se prezintă astfel:

- Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi 1 un caz la mistreţ;

- Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Tulcea – 551 de focare în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 5 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploaţii comerciale şi 34 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Brăila – 60 de focare în gopodăriile populaţiei şi 6 în exploataţii comerciale;

- Judeţul Constanţa – 67 de focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;

- Judeţul Ialomiţa – 111 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Galaţi – 9 focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;

- Judeţul Ilfov – 7 focare în gospodăriile populaţiei;

- Judeţul Călăraşi – 41 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţ;

- Judeţul Buzău - 3 focare în gospodăriile populaţiei;

- Judeţul Giurgiu - 1 focar în gospodăriile populaţiei.

Se apropie Ignatul, iar românii se plâng că nu mai au porci în bătătură, ca să urmeze tradiţia, să-şi facă rezerve pentru iarnă, să pună mâncare familiei, pe masă.

”La radio spune că o să dea nu ştiu câţi bani, şi nouă ne-a dat 6 lei şi 50. Şi spune că or să dea între 8 şi 12 lei. Cine dă diferenţa aia de bani?”, se revoltă un sătean din Ceatalchioi, care nu vrea să-şi spună numele, dar ţine cu tot dinadinsul să-şi spună păsurile.

”Cum de s-a răspândit atât de repede virusul?”, îl întreb.

”Asta ştiu cei de la ”Rezervaţia Biofura” din Tulcea. Nu-i ”biosferă”, e ”biofură”! Nişte escroci care mănâncă bani degeaba! Hai, pa!”, spune omul cu năduf.

Avertismente

În ultimii ani, autorităţile din România au fost informate, pe diverse căi, cu privire la posibilitatea declanşării unei epidemii de pestă porcină africană în ţara noastră.

Serviciile de informaţii, 2016

Invitat în faţa Comisiei de Control SRI din Parlamentul României, Eduard Hellvig, directorul serviciului a declarat că instituţia pe care o conduce a făcut prima informare cu privire la pericolul apariţiei PPA în urmă cu doi ani. "Conducerea SRI ne-a adus la cunoştinţă că prima informaţie pe care au transmis-o beneficiarilor legali a fost în iunie 2016. Anunţau că exista riscul să apară pesta porcină africană. Informările au fost la nivel de premier, miniştri, ANSVSA şi au avut ca subiect pericolul declanşării epidemiilor la rumegătoarele mici,” explică Claudiu Manda, şeful comisiei.

Comisia Europeană, 2017

În septembrie 2017, prin Direcţia Generală Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Comisia Europeană întocmeşte Raportul final privind un audit efectuat în România, în perioada 25 ianuarie - 2 februarie 2017, în vederea ”evaluării punerii în aplicare a programului pentru supravegherea şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă în relaţie cu PPA.

Per ansamblu, raportul concluzionează că România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii PPA, de exemplu gestionarea populaţiei de porci mistreţi şi biosecuritatea în exploataţiile nonprofesionale, şi le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanţială a rezultatelor.

Deşi vânătorii au cunoştinţă de PPA, programul slab de supraveghere pasivă a mistreţilor nu oferă garanţia că virusul ar fi depistat într-un stadiu incipient, după introducerea sa. Acest lucru va întârzia depistarea bolii şi, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploataţiile nonprofesionale.

Numeroasele exploataţii nonprofesionale, cu un nivel redus de biosecuritate, reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecţiei la porcii domestici.

Avertisment pesta porcina africana

Ţăranii din Tichileşti sau Gropeni - judeţul Brăila - unde au fost pulverizate, pur şi simplu, două ferme de porci, dintre care una, uriaşă, aflată, până mai ieri, pe locul doi în Europa, nu-s mai mulţumiţi. Cei care locuiesc în apropierea acestor ferme povestesc - şi nu sunt singurii, şeful DSVSA Brăila, confirmând, oarecum, suspiciunile lor - că le-au fost omorâţi porcii sănătoşi, ca să creeze un cordon sanitar de protecţie.

Unei bătrâne de 82 de ani din Tichileşti încă i se umezesc ochii când îşi aminteşte de vigilenţa lui Ceauşescu: ”Aveam şi eu o scroafă cu patru purcei şi ei au venit, ca tâlharii şi mi i-au luat, şi i-au dus la gunoi. Fără nici un fel de analize,” explică femeia, dând din mână a lehamite. ”Unii îmbrăcaţi în alb. Au pus pistolul la frunte, şi gata!” O întreb cine poate fi de vină pentru toate astea: ”Cine să fie!? Cine conduce e de vină! Păi, când eram cu Ceauşescu, se-ntâmpla astea?”.

Cine mai ştie câte se-ntâmplau şi cu Ceauşescu, dar pe om îl doare sufletul de ce i se-ntâmplă azi, acum, la el în bătătură, în pragul iernii.

Autorităţile se apără. Spun că nu e vina lor. Că oamenii sunt inconştienţi şi răspândesc virusul cărând carnea infestată de colo până colo. Că, de fapt, după mistreţii care au adus boala din Ucraina, peste Dunăre, OMUL este vectorul care a răspândit pesta în ţară.

Românii sunt derutaţi, speriaţi şi revoltaţi. Se tem că nu vor fi despăgubiţi, că li se va interzice să mai crească porci în gospodării. Că, după pestă, vor apărea alte şi alte boli. Că vor fi şi mai săraci, că nu vor mai avea ce mânca şi vor fi nevoiţi să trăiască doar dintr-o pensie de mizerie sau dintr-un ajutor social.

În aceste condiţii, există şi oameni care cred că nimic nu e întâmplător.

Porci într-o gospodărie din Tichileşti

”Şi-au bătut joc,” zice un bărbat din Tulcea, care aşteaptă bacul să traverseze Dunărea, la Tudor Vladimirescu şi scuipă într-o parte. ”Autorităţile s-au mişcat greu. Când au venit, au împuşcat câţiva mistreţi, din elicopter. Nu mulţi, că i-a oprit”. ”De ce să-i oprească?”. Ridică din umăr. ”Ca să ne omoare nouă porcii, la grămadă, după aia”. ”Să fi fost vreo premeditare?”, întreb curios. Şi el mă priveşte iar, cu privirea aia limpede. ”Au răspândit virusul din elicopter…”

Gândul porneşte o anchetă jurnalistică despre pătrunderea şi răspândirea pestei porcine africane în România. În episoadele următoare, veţi afla cum a trecut Dunărea virusul pestei porcine, cum s-a răspândit şi cine se face vinovat de această situaţie, fără precedent în ţara noastră.

 

Citește și: