Gandul.info
Marian SULTĂNOIU
4185 vizualizări 10 oct 2018

Avertismente că epidemia de pestă porcină africană (PPA) ameninţă România au existat în ultimii doi ani. De la SRI şi până la Comisia Europeană. Toate atrăgeau atenţia că gospodăriile populaţiei sunt cel mai vulnerabile, dar nimeni nu le-a tratat cu seriozitate. Ba chiar şeful ANSVSA a preferat să economisească 6 milioane de euro şi, în primăvara lui 2018, în locul inspecţiei veterinare de primăvară, a ordonat direcţiilor să răsfoiască dosarele inspecţiilor precedente.

Concluziile investigaţiei jurnalistice pe care Gândul a făcut-o în judeţul Tulcea sunt că PPA a fost adusă peste Dunăre din Ucraina, de mistreţii alungaţi de vânători. Primul focar a apărut în comuna Ceatalchioi pe 10 iunie, iar de aici, a fost răspândit în tot judeţul de oameni. Măsurile impuse de autorităţi frizează ridicolul, dar au avut consecinţe extrem de costisitoare. Cea mai evidentă dintre toate: filtrele care trebuiau să oprească maşinile care cărau carne infestată dintr-o localitate în alta funcţionau... 8 ore din 24.

Un pas mai departe

Cam la fel stau lucrurile şi în judeţul Brăila, dar mult mai grav.

De la Tulcea la Brăila, mergi întins aproape 100 de km. Treci pe lângă Munţii Măcinului, o formaţiune care pare miniatura unui lanţ muntos serios, aşa cum o fi fost, şi acesta, cândva. O senzaţie stranie: de parcă ai merge extrem de aproape de nişte munţi, care se văd undeva, departe.

La Smârdan, treci iar Dunărea cu bacul, tot în câteva zeci de secunde, şi pe tot atâţia bani, ca la Tulcea. Destui bani.

Trecere cu bacul la Brăila

Brăila are o mare calitate: şosele drepte şi cinstite - nu te ocolesc, nu te-ncurcă, nu te ameţesc. În consecinţă, ajungi, una-două, pe drumul Tichileştiului şi al Gropenilor, două cimitire imense de porci nevinovaţi.

Pentru că, vorba directorului DSVSA Brăila - apărat până la ultima suflare de o secretară mai tare ca Zidul Berlinului, care-ţi spune mereu că şefu’ e plecat în ”teritoriu” şi în ”focar” - ”Ne-am concentrat pe uscat, dar virusul a venit pe apă”.

Aşa spune Gicu Drăgan că s-ar fi întâmplat: două mari crescătorii de porci din Brăila - ”Romsoci” SRL Tichileşti (35.000 capete) şi ”Tebu Consulting” din Gropeni (140.000 capete) - vecine pe o şosea care duce spre Slobozia - una dintre ele, a doua ca mărime din Europa – au fost obligate să sacrifice aproape 200.000 de porci, întrucât se alimentau cu apă din Dunăre.

”Cred că îmbolnăvirea animalelor din aceste ferme este cauzată de apă, ambele ferme se aprovizionează cu apă din Dunăre. A fost un cadavru de porc pescuit la Plaja Lipovenească între Brăila şi Galaţi. Sunt cetăţeni inconştienţi. Din cauza cadavrelor aruncate în Dunăre, se întâmplă ce se întâmplă în aceste ferme din judeţul Brăila”, a afirmat Drăgan în urmă cu câteva zile.

Doar că, până să vina pesta pe Dunăre, cu porcul incriminat, DSVSA Brăila a fost obligată să sacrifice zeci de mii de animale de pe uscat, din cauza ”rapidităţii” cu care a acţionat în primele zile ale răspândirii bolii în judeţ. ”Ne-am chinuit la nivelul judeţului Brăila. Am ucis 29.000 de capete în ideea de a proteja aceste ferme”, spune directorul.

Inutil să încerci să faci minuni, după ce, în primele ore, ai avut prezenţă de spirit, dar ţi-a venit mult prea târziu…

La porţile închise ale fermelor

Crescătoria din Gropeni, a doua în Europa, are patru ferme, întinse pe zeci de hectare. Merg din poartă-n poartă, iar portarii şi agenţii de pază mă trimit de la Ana la Caiafa, în căutarea directorului. ”Acum a plecat”; ”A venit şi a plecat”; ”E la ferma cutare”; ”Aici, la noi?! Nu prea vine pe-aici!”.

Te cred şi eu că, după ce a fost forţat să sacrifice aproape 150.000 de animale şi să trimită vreo câteva sute de oameni în şomaj, nu mai are stare, nu-şi găseşte locul.

Mă întorc spre Brăila şi mă opresc la ferma din Tichileşti.

Nişte civili se plimbă prin curte. Par să fie într-o inspecţie, dar nu se depărtează de porţi.

Fac semne, mă implic, intru în curte. Un paznic apare instantaneu. ”Unde mergeţi?”. Îi spun omului povestea de-a fir a păr, iar omul meu, după ce mă dă afară, peste un covor îmbibat abundent cu dezinfectant, îmi promite că mă serveşte. Şi mă serveşte.

Un cetăţean se desprinde de grupul inspectorilor şi se apropie de poartă.

”Sunt Dumitrescu Alexandru, şeful de fermă - am fost şi voi fi, pentru că voi popula această fermă din nou”, îmi spune fără să clipească şi se aşează cu mâinile pe poarta închisă. Apoi continuă: ”Susţin, în continuare, că pesta a fost adusă de mistreţi la Tulcea. Şi de la Tulcea, autorităţile - ANSVSA şi ministrul, cu prim-ministru-n frunte - n-au mai ştiut ce să facă.

Oamenii, nici ei n-au fost bine informaţi, iar unul dintre vectorii cei mai importanţi e omul. Aţi văzut: au cărat porci, au mutat porci dintr-un judeţ în altul, au omorât porci, i-au aruncat pe câmp, în apă, în Dunăre. În tot timpul ăsta, eu n-am văzut filtre. Şi nici la ora actuală nu văd. A fost, permanent, liberă circulaţie. Domnule, din 2017 am fost informaţi că vom fi loviţi de pestă şi am fost loviţi. Şi n-a interesat pe nimeni”.

Într-un final optimist, administrându-şi un ”placebo” psihologic, Dumitrescu conchide: ”Pierderile se ridică undeva la 12 milioane de euro. Ministrul Agriculturii a promis că toţi fermierii vor primi aceşti bani înapoi”. Absolut.

Victime colaterale

În schimb, viceprimarul din Tichileşti, Mihai Nicolae, e mai îngrijorat de soarta oamenilor din comună, decât de soarta porcilor. ”Ce să spun, e o fază foarte proastă. Pe lângă că s-au luat toţi porcii din Tichileşti de la ţărani, au fost daţi afară de la fermă vreo 30 şi ceva de oameni. I-au trimis în şomaj. Şi asta nu e bine”.

Dar cum s-a ajuns până aici? Cum s-au comportat autorităţile? I-au ajutat, nu i-au ajutat? ”Păi, au venit de la DSV, au intrat în Tichileşti şi au început să împuşte. Este adevărat că au găsit şi vreo trei focare de boală. Unul, chiar mărişor, cu vreo 90 de porci. Dar eu zic că, până să ajungem la asta, a fost vorba şi de multă incompetenţă. Lumea chiar discuta pe aici, că le omoară porcii de jur împrejurul fermelor, ca să scape ele, fermele mari. Dar nu ştiu ce să zic… Cred că, pe lângă incompetenţa lor, a mai fost şi neglijenţa populaţiei”.

Din nou, Ceauşescu

Cea mai sugestivă imagine mi-a creat-o ”Bătrânica din Tichileşti”. N-a vrut să-şi spună numele, ca să nu-şi supere feciorul.

Stătea pe un fier, la poartă, cu podul palmelor în baston şi cu barba sprijinită în dosul lor. Mi s-a părut că nu se simte bine şi m-am apropiat. Când m-a simţit a ridicat, vioi, capul. Am răsuflat uşurat şi am întrebat-o de vorbă. Cum e ?!

”Cum să fie? Aveam şi eu o scroafă cu patru purcei şi ei au venit, ca tâlharii şi mi i-au luat, şi i-au dus la gunoi. Fără nici un fel de analize. Nu se oboseşte”, spune, şi dă din mână, a lehamite. ”Erau unii îmbrăcaţi în alb. Au pus pistolul la frunte şi gata!”. Despre despăgubiri, bătrâna spune că pe ei, la stat, nu-i mai interesează. ”Mamă, eu sunt femeie de 82 de ani şi până acum n-am văzut aşa ceva. Cum, mă, cum?! Păi, vine Crăciunul şi tu... Hai, că eu sunt bătrână, nu mai mănânc prea mult, da’ uite, îl am pe fecior-miu, cu două fete. De unde să mai iei porci acu’?”.

- Dar cine e de vină pentru toate astea?

- Cine e de vină!? Cine conduce e de vină! Păi, când eram cu Ceauşescu, se-ntâmpla astea?”

- Cine mai ştie câte se-ntâmplau şi atunci, zic şi eu. Şi mă-ntorc la ale mele: ”Dar cum credeţi că s-a răspândit boala, aşa repede?”

- Păi, s-a răspândit, dacă nu şi-au dat interesul, să aibă grijă… Dar Ceauşescu vizita toate fermele-astea. Să vadă dacă sunt porcii sănătoşi, dacă sunt bolnavi. Păi, ăştia… Cine să-i conducă?!”, zice femeia iar, dând din mână, într-un fel de ”lasă-i dracu', pe toţi!”.

În loc de porc de Crăciun, vouchere pentru alimente

Una dintre soluţiile propuse la dezbaterea de marţi, 9 octombrie 2018, din Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, a fost crearea unor cordoane de protecţie de 10 kilometri în jurul fermelor specializate, în interiorul cărora să se interzică oamenilor să mai crească porci în bătătură. În compensaţie, gospodarii ar urma să primească vouchere pentru alimente, asemănătoare celor pentru vacanţă. În prezent, exploataţii comerciale cu sute de mii de capete sunt blocate în carantină, iar porcii au ajuns să se mănânce între ei. Fermele au un proces tehnologic (fătare, creştere, sacrificare) care nu poate fi oprit, însă - în condiţiile epidemiei - a fost interzisă comercializarea cărnii crude, iar porcii tăiaţi trebuie trataţi termic. 

Desigur, este vorba de porcii din fermele încă neatinse de virus, dar aflate în zona celor 980 de focare de pe teritoriul României. Acolo unde virusul a impus eutanasierea tuturor animalelor, oamenii aşteaptă despăgubiri de la autorităţi. Care aşteaptă bani de la Uniunea Europeană. Care vor putea fi accesaţi abia din ianuarie... Şi aşa ajungem la vorbele bătrânicii din Tichileşti.

Ancheta Gândul continuă şi, în episodul următor, veţi afla câte găleţi cu dezinfectant se consumă într-o oră la un filtru de pe o şosea din judeţul Ialomiţa şi cum a ajuns virusul PPA în sudul României.

(va urma)

 

Citește și: