Gandul.info
Marian SULTĂNOIU
11756 vizualizări 16 oct 2018

Comisia Europeană a decis să înceapă un audit de urgenţă în România, chiar în această lună, pentru a evalua situaţia epidemiei de pestă porcină africană (PPA). ”Comisia consideră că evoluţia PPA este îngrijorătoare, deoarece România a anunţat, în mai puţin de 4 luni, aproape 1.000 de focare în gospodăriile domestice, virusul fiind, de asemenea, confirmat în mai multe exploataţii comerciale. Această situaţie este extraordinară şi ridică îngrijorări foarte serioase,” a declarat pentru Mediafax, Anca Păduraru, purtător de cuvânt pe domeniile Sănătate, Siguranţa Alimentaţiei şi proiecte specifice legate de Uniunea Energetică în cadrul CE.

În primele episoade ale anchetei noastre, am ajuns la concluzia ca - în judeţele din sud-vestul ţării, OMUL a fost vectorul care a răspândit virusul PPA. Adus peste Dunăre de porcii mistreţi veniţi din Ucraina, ajutat de indolenţa şi nepăsarea autorităţilor şi a populaţiei, virusul a declanşat o epidemie care a dus la sacrificarea a sute de mii porci în judeţele Tulcea şi Brăila. Cu filtre cu program de 8 ore şi mistreţi lăsaţi să hoinărească nemonitorizaţi, virusul a ajuns şi în Ialomiţa, iar marţi, tocmai a fost anunţat un focar în Teleorman. Din cele 8.138 de gospodării afectate de PPA în România, iar 7.404 au primit deja despăgubiri de la stat. Cu banii pentru fermele decimate de virus, factura de până acum a epidemiei depăşeşte 12 milioane de euro. Şi nu e tot.

Fermierii care au luat măsuri drastice de carantină şi-au salvat porcii de PPA, dar acum îi privesc cum se mănâncă între ei. Au reuşit să încetinească fluxul de creştere, însă halele sunt supraaglomerate şi va fi greu până la ridicarea carantinei. Asta dacă nu apare, între timp, un nou focar în apropiere. Administratorii fermelor se plâng că au fost scăpaţi din vedere de autorităţi şi cer să li se acopere pierderile de zeci de mii de euro pe zi. În plus, vor modificarea legislaţiei şi crearea unor cordoane de biosecuritate la 10 kilometri în jurul fermelor, unde oamenii să nu mai aibă voie să crească porci. Iar în compensaţie să primească - desigur, tot de la stat - vouchere pentru alimente

În nordul României, disciplina a învins epidemia

Deloc întâmplător – dacă stai de vorbă cu reprezentanţii autorităţilor statului, ai administraţiei locale şi cu crescătorii particulari de porci din Transilvania - la capătul diagonalei SE–NV, trasată peste România (judeţele Satu Mare, Bihor, Sălaj), lucrurile stau cu totul şi cu totul altfel, cele 35 de focare de pestă porcină înregistrate cu trei-patru luni în urmă, fiind, cu doar câteva excepţii, stinse.

”Mai am două focare aici sus, în nordul judeţului şi gata! Am închis tot. Când termin, fac eveniment!” îmi spune directorul DSVSA Satu Mare, doctorul Nicolae Dumuţă.

Directorul e un om calm, destins şi foarte primitor. Mă invită în birou, fără nicio clipă de suspans, fără niciun ”că, să vezi”, ”că poate nu vrea prefectul”, că mai ştiu eu ce... şi se pune pe povestit.

Judeţul său a fost primul afectat, încă din vara lui 2017, când s-a declarat primul focar de PPA din România, într-o gospodărie de la periferia municipiului reşedinţă de judeţ.

”Anul trecut, după ce am înregistrat focarul, în august, animalele au fost sacrificate şi incinerate. Virusul a rămas în Satu Mare, nu a ieşit, nu a plecat nicăieri. Am luat imediat măsurile necesare, prevăzute de lege. Şi totuşi, cine îşi imaginează că e uşor şi că virusul poate fi controlat, se înşeală. Ceea ce s-a întâmplat în sud e foarte grav, chiar dacă, sunt convins, autorităţile şi-au făcut treaba. În ceea ce ne priveşte, mă bucur că autorităţile judeţene şi cele locale au acţionat rapid, iar crescătorii de animale au înţeles necesitatea măsurilor luate. Lupta cu această boală nu este numai a serviciilor veterinare, este a tuturor, este a ţării”, spune Dumuţă.

Asta, cu siguranţă, chiar dacă nu ţara, în abstract, face lucrurile să meargă prost sau bine, ci, numai şi numai oamenii.

La Satu Mare, virusul a fost adus de om

Aşa că, după focarul declarat în 2017, stins între timp, a apărut, la începutul lui 2018, un nou focar, primul semnal de alarmă despre ceea ce avea să însemne ”teroarea PPA”.

Şi, ce să vezi? Nicolae Dumuţă nu aruncă, şi el, anatema, aşa cum a făcut tot sudul, pe capul porcului mistreţ.

”Ancheta noastră, efectuată de specialişti - medici veterinari - ne-a condus la concluzia că virusul a fost introdus prin produse de origine animală, provenite din Ucraina. Şi am susţinere în ceea ce vă declar. Din confiscările făcute la punctul de trecere a frontierei Halmeu, am identificat acest virus, confirmat şi de Bucureşti,” explică directorul DSVSA Satu Mare.

Cât despre mistreţi: ”Discutăm de peste 1100 de probe de mistreţ, anul trecut, împuşcaţi şi examinaţi - toţi cu rezultat negativ la PPA. Asta înseamnă foarte mult,” apreciază directorul.

Porci mistreţi împuşcaţi la vânătoare

România vulnerabilă

Pe 4 aprilie 2018, un nou set de analize avea să-i întărească convingerea vizavi de sursa de răspândire a virusului.

Virusul PPA era depistat într-un tip de cârnat provenit dintr-un lot de alimente confiscate cu o săptămâna înainte de la un cetăţean ucrainean, în Vama Halmeu. Pe lângă ”primul fel”, ucraineanul le-a servit vameşilor şi ”felul doi”: salam contaminat cu acelaşi virus.

Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru pesta porcină africană (PPA) - a confirmat că în cele două produse este prezent genomul viral al PPA.

”Trebuie să vă spun că PPA este o boală exotică care ajunge pentru prima dată în România,” explică doctorul Dumuţă. ”Este foarte important să înţelegem acest lucru. Boala este una foarte greu de stăpânit, foarte puţin cunoscută, imprevizibilă. Germania, de exemplu, declară că boala va ajunge şi la ei, dar nu se ştie când. Deci discutăm de timp şi nu dacă va ajunge sau nu.”

Şeful DSVSA atrage atenţia asupra vulnerabilităţii României, având în vedere poziţia geo-strategică şi susţine că pătrunderea virusului era ”foarte simplu de anticipat”. ”Dar oricât te-ai pregăti, oricâte măsuri ai lua, niciodată n-o să reuşeşti. Discutăm aici de biologie, nu de matematică - de nimic altceva. Eu nu cred că există specialist în această lume care să ia toate măsurile pentru a preveni boala”.

Cu toate acestea, deşi Satu Mare e o zonă vulnerabilă, aflându-se pe graniţă, acolo unde e ”trafic la vamă, circulaţie, persoane…”, autorităţile, în primul rând DSVSA, au reuşit să stopeze virusul la frontieră.

”Organele vamale, Poliţia de Frontieră, noi, vânătorii, cu toţii am reuşit asta. Până anul trecut, când am avut primul caz. Şi atunci am demonstrat că sursa se află în unele dintre alimentele introduse în ţară. O situaţie foarte greu de controlat şi care ne face vulnerabili. Suntem vulnerabili şi vom fi. Noi, România, rămânem la mâna destinului şi a supravegherii. Foarte important în această boală este descoperirea timpurie. Pentru ca să putem acţiona”, conchide doctorul Nicolae Dumuţă.

Prin pădurea Noroieni

De la Direcţia Sanitară o iau pe DJ 18 - drum perfect asfaltat - preţ de vreo 13 km, către comuna Micula. Drumul traversează pădurea Noroieni, acolo unde a fost găsit, mort, la mijlocul lunii mai, unul dintre cei patru porci mistreţi infestaţi cu PPA, înregistraţi, totuşi, pe raza judeţului Satu Mare.

Se presupune că modalitatea de contaminare a acestuia a fost contactul cu alte exemplare de mistreţi bolnavi, veniţi din Ungaria sau Ucraina, unde boala a fost depistată în mediul silvic.

Drept urmare, întreaga pădure este căptuşită cu anunţuri, atenţionări, pancarte, coli xeroxate, capsate/lipite pe trunchiurile copacilor, care - toate - interzic accesul din cauza posibilităţii existenţei, în continuare, acolo, a virusului PPA.

Opresc, cobor, fac poze, filmez şi mă abţin să intru în pădure, aliniindu-mă, la rândul meu, disciplinei impuse de oamenii locului.

Micula, localitate liberă de PPA

Micula, ”reşedinţa de comună”, locul întâlnirii virusului PPA cu România, în 2018, e un sat vioi şi destul de colorat. Inscripţionările sunt bilingve, se vorbeşte ungureşte, dar nimeni nu pare deranjat de prezenţa mea în zonă, chiar dacă, la un moment dat, devin cumva prea insistent, interesându-mă despre stadiul PPA în zonă.

Un tânăr cu hanorac gri şi gluga pe spate, pe care încerc să-l abordez, mă pasează unui consătean, mai puţin vorbăreţ, anume ”domnului Gyuri”. Domnul Gyuri nu vrea să vorbească deloc despre purceii săi, chiar dacă omul meu în hanorac îl îndeamnă să-şi spună păsurile. Gyuri fumează, tace şi se urcă îmbufnat la volanul maşinii personale, deşi nu pare chiar apt să întoarcă cheia în contact.

Îmi fac probleme că nu voi găsi pe nimeni care să-mi povestească ce şi cum s-a întâmplat cu pesta porcină africană în acest sat. Iar felul în care un alt miculean mă salută din goana căruţei, urmat de refuzul disperat, transmis de doi biciclişti seniori, în două limbi de circulaţie est-europeană, aproape că mă conving de acest adevăr neconvenabil.

Şi, totuşi, la scurt timp, o doamnă şi doi domni îmi spun, amabili, aproape la unison, că lucrurile în privinţa rezolvării focarelor de PPA, la ei, în Micula, au mers ca pe roate. ”Problema s-a rezolvat repede la noi. Au venit medicii, şi de la noi şi de Satu Mare şi au acţionat imediat. Iar oamenii au fost de înţeles şi au fost de acord. Şi acum, dacă cineva taie un porc, mai întâi merge la analiză,” îmi spune doamna Bodo Eva.

”Totul a mers normal. După ce s-a descoperit PPA, toată lumea a fost de acord cu măsurile luate de autorităţi - Poliţie şi medici veterinari. Au verificat toate persoanele care deţin porci,” povesteşte domnul Radu.

Ba, încă domnul Gheorghe a avut porci şi, pentru că erau sănătoşi, nu s-a atins nimeni de ei. Cum a făcut, cum i-a ţinut sănătoşi? Nu, nu la lada frigorifică, ci aşa cum i-au cerut autorităţile: i-a ţinut în curte, el nu s-a mai dus la pădure, a dezinfectat locul, coteţele, bătătura.

Primarul iute şi deloc furios

Şi, când întreb eu de primărie, primăria în spatele meu. Urc, bat la uşă, iar domnul primar, ca şi când m-ar fi aşteptat din zori, mă invită repede să iau loc. Cât mă gândeam eu dacă m-o fi văzut pe fereastră, omul şi începe să vorbească, aşa încât abia-abia dacă apuc să dau drumul la cameră.

”Pe 13 august, am primit de la DSVSA Satu Mare un act sanitar-veterinar de stingere oficială a focarului de boală, la porcii domestici - că noi n-am avut mistreţi - după declararea oficială a focarelor, deschise începând cu 11 ianuarie 2018. Aici la noi a fost primul focar de anul acesta,” povesteşte primarul Ştefan Doboş.

Îl întreb cum de s-au mişcat totuşi totuşi atât de repede, după ce ultimul focar apăruse în urmă cu nu foarte mult timp.

”Păi, după ce am primit document oficial de la DSVSA, că în comuna Micula a apărut PPA, la ora 9:00, la 10:00 am convocat membrii comisiei din celula de criză. Atunci, pe loc, am prelucrat toate datele primite de la DSV. Cu toţii, cu conducerea şi angajaţii de la DSV, am luat foarte în serios acest lucru. Imediat am făcut o echipă, trei grupe, prin care am înştiinţat toată comuna, toţi locuitorii, toate gospodăriile care au avut animale, ce au de făcut: să nu lase porcii să iasă afară din curte, să nu fie mişcare de porci, că au fost închise toate târgurile de animale. Şi populaţia a înţeles ce are de făcut,” explică primarul privindu-mă drept, în ochi, să ştiu că spune adevărul.

Apoi zice că, în tot acest timp, chiar şi acum, când vorbim, primăria înştiinţează populaţia, prin afişe, prin tot felul de măsuri, să aibă grijă cum şi ce fac ”pentru că, altfel, degeaba am închis focarele”.

”Virusul de la noi nu a putut să iasă, să meargă în altă parte, pentru că toată lumea a luat în serios situaţia, împreună cu jandarmii şi poliţiştii. La ieşirile din comune, pe toate locurile au funcţionat filtre non-stop. Iar de ajuns la noi, virusul a ajuns din vecinătate, de la ucraineni. S-a confirmat ce am spus eu, că la Vama Halmeu s-au găsit produse contaminate. Fiind lângă graniţă, cea mai mare pondere de ucraineni este aici, la Micula”.

Cât despre mistreţ, inamicul public numărul unu al sud-estului României, Doboş nu ştie decât un singur caz, cel de la Noroieni. ”Şi în toată pădurea s-a făcut afişaj, s-a anunţat că este strict interzis populaţiei să intre în pădure, la cules de ciuperci şi la tăiat lemne. În perioada respectivă, toată pădurea asta mare, care se găseşte între Satu Mare şi Micula a fost non-stop supravegheată, iar populaţia, înştiinţată prin afişe că a apărut pesta la mistreţi. Şi, har Domnului, nu a mai apărut. Dar asta şi pentru că lumea s-a conformat, nu a transportat, nu a tăiat şi nu a vândut porci” conchide primarul Doboş.

Şi dacă eu însumi n-aş fi venit prin pădure, mai-mai că nu l-aş fi crezut… Neam.

Ministrul Agriculturii Petre Daea, vorbe goale şi dezinformări

În continuare, autorităţile române se ascund după vorbe şi chiar dezinformează, încercând să diminueze dimensiunile problemei. Deşi Comisia Europeană a ordonat un audit în România, ministrul Agriculturii Petre Daea apare pe postul naţional de televiziune şi pretinde că Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi securitate alimentară, ar fi admis că România a respectat, din februarie 2017, când a fost avertizată de pericolul PPA, toate recomandările Uniunii Europene. Şi dă vina pe biata Deltă a Dunării, care a făcut ca România să fie cea mai expusă ţară din Europa în faţa virusului.

Pe 10 octombrie, acelaşi ministru al Agriculturii se lăuda cu cele 43 de milioane de euro cu care ne ajută Uniunea Europeană să cumpărăm dezinfectoare, laboratoare sanitar-veterinare şi incineratoare. Câteva zile mai târziu, apare şi clarificarea necesară: banii provin din bugetul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, iar guvernul a a informat Comisia Europeană că ar dori realocarea lor pentru finanţarea măsurilor de prevenire a PPA. Aprobarea încă nu o avem, ci doar promisiunea comisarului pentru agricultură Phil Hogan, care - susţine Petre Daea - va face tot posibilul să accelereze procesul.

Investigaţia jurnalistică demarată de Gândul continuă şi veţi putea vedea cum a fost stopată epidemia de PPA în restul localităţilor din nord-vestul României.

(va urma)

 

Citește și: