Gandul.info
Marian SULTĂNOIU
5715 vizualizări 23 oct 2018

O investigaţie jurnalistică demarată de Gândul pe urmele pestei porcine africane (PPA) în România a descoperit nişte adevăruri simple. În sudul ţării, virusul a fost adus peste Dunăre de mistreţii din Ucraina, pe care nimeni nu i-a monitorizat. De la cadavrele lor, alte animale şi mai ales oamenii, l-au răspândit în gospodării şi ferme. Măsuri de prevenţie - ioc, iar filtrele la ieşirile din localităţile cu focare de virus funcţionau doar 8 ore pe zi, conform programului legal al oricărei prăvălii săteşti. Singurele exploataţii comerciale care au scăpat până acum, pierd zeci de mii de euro pe zi cu menţinerea unui cordon de biosecuritate, dar mai ales din cauza interdicţiei de a mai vinde carne şi a suprapopulării din ferme. Administratorii lor cer schimbarea legislaţiei şi compensarea pagubelor, dar - cel puţin deocamdată - ANSVSA despăgubeşte doar fermierii şi gospodarii ai căror porci au fost omorâţi în urma epidemiei. Şi nu sunt puţini: 353.914 până la data de 18 octombrie.

Despăgubirile plătite până la aceeaşi dată depăşesc 90,5 milioane de lei (adică 20 de milioane de euro), anunţă ANSVSA, care se laudă cât de prompt au ajuns banii la 7.500 dintre proprietarii afectaţi. Nu mai suflă o vorbuliţă despre economia de 6 milioane de euro raportată la bugetul de stat înainte de rectificare, prin realizarea din birou a inspecţiei veterinare de primăvară. Care a dus instituţia în situaţia de a raporta, până pe 18 octombrie, 1.021 de focare de PPA în 260 de localităţi din 14 judeţe. Şi cifrele continuă să crească în sudul ţării.

Când investigaţia Gândul s-a mutat în zona de nord vest a României, unde virusul a ajuns prin carne şi preparate din carne de porc infestat cu PPA adusă din Ucraina de comercianţi locali, am constatat că aplicarea măsurilor din manualul de prevenţie şi combatere a PPA a fost  suficientă ca epidemia să fie stopată în focarele de apariţie. Mai precis, proverbiala seriozitate ardelenească cu care au fost aplicate.

După întâlnirile pe care le-am avut cu directorii DSVSA Satu Mare şi Bihor, am mers la Zalău. Sălajul este unul dintre cele trei judeţe din nord vestul României în care au fost declarate focare de PPA. Primul, pe data de 24 iulie. Deosebirea, extrem de importantă, este că, faţă de toate celelalte judeţe, în Sălaj, virusul descoperit în cazul a patru porci mistreţi nu s-a difuzat în gospodăriile oamenilor şi nici nu a afectat vreun porc domestic.

Insinuarea bolii în Sălaj

Primul focar de PPA, confirmat pe 24 iulie, s-a înregistrat pe raza Fondului de vânătoare 30 Carastelec, Pădurea Meja, comuna Măerişte, la doi porci mistreţi, în apropierea limitei de judeţ dintre Satu Mare şi Bihor. Drept urmare, au fost declarate ”zone infectate” mai multe fonduri de vânătoare administrate de Asociaţia de Vânătoare Silvana Ardelenească.

Cel de-al doilea focar a fost confirmat pe un alt fond de vânătoare, aflat la mică distanţă de zona Carastelec. "Virusul pestei porcine africane a fost depistat în judeţul Sălaj la un porc mistreţ în vârstă de 3 luni, de pe Fondul de vânătoare 22 Panic, la aproximativ 13 kilometri de primul focar", anunţa un comunicat al DSVSA Sălaj.

porci mistreţi

Cel de-al patrulea – şi ultimul – caz din judeţ a fost confirmat la un alt porc mistreţ vânat pe acelaşi fond de vânătoare: 22 Panic.

Blitzkrieg

Imediat au fost impuse măsuri drastice, conform hotărârii adoptat de Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor (CLBL) Sălaj, în data de 3 august, în şedinţă extraordinară.

Potrivit planului de măsuri, din respectivele fonduri de vânătoare ”se vor recolta integral mistreţii, prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă şi dibuire”. De asemenea, ”se interzice circulaţia animalelor domestice (ovine, caprine, bovine) în pădurile din zona afectată, inclusiv transhumanţa, recoltarea ciupercilor sau a fructelor de pădure, precum şi accesul, din orice motive, a persoanelor neautorizate în aceste păduri”.

Totodată, au fost interzise organizarea de târguri de animale, expoziţii sau orice alte evenimente care implică mişcarea animalelor, în special a porcinelor.

”Neanunţarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit despre îmbolnăvirea, moartea porcinelor din exploataţia proprie, abandonarea cadavrelor de porcine, produselor, subproduselor rezultate din sacrificarea acestora în locuri neautorizate, vânzarea cărnii sau produselor provenite de la animale bolnave, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare sau cu amendă,” se precizează în document.

”Suntem singurii care am ţinut boala în pădure”

Pe directorul executiv al DSVSA Sălaj l-am prins la sfârşitul programului. „”Nu-i problemă, că eu n-am program,” mi-a spus, firesc, doctorul Mircea Adrian Martin. I-am precizat scopul şi durata vizitei şi, după ce a obţinut, telefonic, ok-ul prefectului, a fost de acord să stăm de vorbă.

Am început discuţia întrebându-l despre stadiul bolii, în Sălaj.

”Dintre judeţele afectate de pesta porcină, Sălajul e singurul din regiunea de nord vest unde boala nu a ajuns în gospodăriile oamenilor,” îmi spune directorul.

Potrivit ANSVSA, în regiune au fost declarate 35 de focare, înregistrate în gospodăriile populaţiei (în judeţul Satu Mare - 7, iar în judeţul Bihor - 28) şi 15 focare la porci mistreţi (Satu Mare - 10, Bihor - 1, Sălaj - 4).

”În judeţul nostru, am avut doar patru cazuri de PPA şi doar la mistreţi. În rest, nu există focare la porcul domestic. Şi nici la mistreţ nu mai avem noi cazuri, deşi, de la data declarării ultimului caz de boală, s-au făcut vânători intensive, iar pentru probele recoltate nu s-a diagnosticat nici un caz pozitiv. Practic, avem patru situaţii - trei mistreţi morţi şi unul împuşcat, conform măsurilor dispuse prin hotărârile CLCB,” precizează Mircea Adrian Martin.

Potrivit spuselor sale, cazurile de mistreţi morţi s-au înregistrat la numai 10-15 kilometri de cele înregistrate la Supur, judeţul Satu Mare. ”În consecinţă, ţinând cont de comportamentul mistreţilor, care migrează în căutarea hranei între 30 şi 40 de kilometri pe zi, consider că animalele afectate au venit din acele zone,” spune directorul.

Dar cum au acţionat cei de la Direcţie, astfel încât, spre deosebire de toţi ceilalţi, virusul să nu iasă din pădure?

”Atât autoritatea cât şi noi, ca instituţie, odată cu apariţia în România a cazurilor de PPA, am întreprins o serie de măsuri preventive de informare şi conştientizare a populaţiei vizavi de riscul apariţiei acestei boli. Ulterior declarării focarului de boală, la Satu Mare, am adoptat o serie de măsuri în CLBL, o hotărâre care a stabilit măsuri concrete şi precise, toate îndreptate către limitarea apariţiei şi transmiterii bolii din mediul silvatic în gospodăriile populaţiei.”

Mistreţ vânat

Martin e convins că numai prin implicarea tuturor factorilor locali, începând de la personalul DSVSA, Instituţia Prefectului, celelalte instituţii din judeţ, primării şi până la cetăţeni, a fost posibil că boala să nu intre în gospodăriile populaţiei.

”Aşa cum am declarat, chiar de la data apariţiei primului focar, măsurile luate prin Hotărârea CLBL au fost limitare a circulaţiei porcului domestic, interzicerea târgurilor de animale pentru specia porcină, măsurile preventive care ţin de biosecuritatea exploataţiilor comerciale, a asociaţiilor de vânători şi, implicit, a cetăţenilor din gospodării/exploataţiile non-profesionale, toate făcând ca, până la această dată, răspândirea virusului să fie limitată.”

Directorul mai precizează că Direcţia este focalizată, în principal, asupra zonelor afectate, unde boala a fost declarată şi unde monitorizează întreaga populaţie de mistreţi. ”Am intensificat vânătorile şi uciderea mistreţilor din acele zone, cu testare de laborator pentru PPA. Avem, astfel, un barometru a ceea ce se întâmplă, prin examinarea mistreţilor împuşcaţi, în zonele afectate, precum şi prin intensificarea vânătorilor în zonele neafectate şi testarea tuturor mistreţilor împuşcaţi”.

Adrian Martin arată că viteza cu care acţionează Direcţia la această dată este destul de mare, dat fiind existenţa, în cadrul instituţiei, a unui laborator acreditat, pentru respectivele testări, ceea ce elimină eventuale întârzieri, ba, chiar aduce un câştig de câteva ore în aplicarea măsurilor necesare.

Îl întreb câţi porci mistreţi au fost vânaţi până la acea dată, declarându-mă surprins de faptul că niciun alt exemplar nu a fost înregistrat ca purtător de virus.

”Sezonul de vânătoare în fondurile neafectat se întinde din 1 februarie 2018 până la 31 ianuarie 2019. Până astăzi, au fost vânaţi peste 400 de mistreţi, dintr-un efectiv total de 1.800, care urmează să fie împuşcaţi în judeţ Sălaj. Deja avem un procent destul de ridicat de animale vânate şi testate. Şi pe fondurile afectate, s-au făcut, de asemenea, vânători, într-o perioadă scurtă de timp. Îmbucurător este faptul că doar la un mistreţ din zonele afectate a fost depistată boala,” spune doctorul Mircea Adrian Martin, cu o satisfacţie bine temperată.

Diferenţe majore

Ce ar mai fi de spus, câtă vreme sudul a ajuns la un bilanţ catastrofal după patru luni de teroare şi ucidere a unui număr impresionant de porci, bolnavi sau nu, iar în nord, după aceeaşi perioadă de timp, majoritatea focarelor sunt stinse? Sau după ce, în Sălaj, virusul a fost, pur şi simplu, izolat şi stopat la liziera pădurii?

Poate ar merita trecute în revistă metodele descoperite de ministrul Petre Daea: dojana la tv şi recompensa pentru cadavre de porci.

”Îmi pun mereu întrebări. Cum poate să ajungă două cadavre de porci domestici în pădure şi tocmai la marginea Teleormanului, la 500 de metri în apropiere de judeţul Olt. Iată că poate un nesăbuit, un om care nu a înţeles, a putut să facă acest rău mare, pentru că a creat un focar. Prin mâna omului, am creat un focar şi iată posibilitatea de contaminare a unei zone şi crearea unor serii întregi de probleme, pe de o parte forţa umană, iar, pe de altă parte, costuri pentru acţiunile care trebuiesc susţinute,” se plângea luni seara, într-o emisiune la TVR 1, Petre Daea.

”În încercarea de a împiedica răspândirea virusului PPA, ANSVSA a apelat la stimularea găsirii de cadavre de suine”, anunţa acelaşi ministru, în urmă cu câteva zile. Autorităţile oferă 225 de lei celor care identifică resturi de porci mistreţi în păduri şi 65 de lei pentru resturile identificate de la porci din gospodării.

Măsuri concrete: oamenii îşi taie ”porcul de Crăciun” în octombrie

În realitate, pe 17 octombrie s-au găsit, într-adevăr, resturile unui porc mort, infestat cu PPA într-o pădure din localitatea Slobozia Mândra din Teleorman. Dar al doilea caz, apărut joi, la un porc dintr-o gospodărie din satul Cucuieţi, Teleorman? Dar al treilea, apărut sâmbătă, într-o gospodărie din satul Scrioaştea, Teleorman? Dar al patrulea, confirmat luni, într-o gospodărie din comuna Ştorobăneasa, în apropierea Alexandriei? Evoluţia pare cunoscută, iar singurele măsuri, în afară de stupidele recompense, le iau oamenii, care au început să-şi taie ”porcul de Crăciun” la sfârşit de octombrie.

"Toţi cunoscuţii mei care au porci au decis să nu mai aştepte şi să-i taie,” declara pentru Mediafax un sătean din Scrioaştea. ”Nu vedeţi că apare un caz pe zi? Păi cine mai are răbdare să aştepte? Şi eu o să tai porcii zilele astea şi terminăm toată îngrijorarea. Nu mă tem că ar putea să fie bolnavi. Boala asta are nişte simptome. Şi n-a fost cazul."

La televizor, ministrul Daea continuă sa aburească lumea cu poveşti vănătoreşti. În emisiunea de la TVR, îi lăuda pe comisarul pentru Agricultură Phil Hogan şi pe cel pentru Sănătate şi siguranţă alimentară Vytenis Andriukaitis că ar fi ”mai români decât românii” şi ne ajută din răsputeri că combatem PPA.

”Am găsit sprijin la Comisia Europeană. Comisarii europeni au fost mai români decât românii,” spunea Daea. ”Iată că au alocat aceste 43 de milioane de euro, care au fost daţi pentru a se putea interveni rapid în zonele pentru eradicarea bolii. Aceşti doi comisari au cuplat imediat la situaţia deosebită pe care o are nu numai România, ci şi alte state ale Uniunii Europene.” 

În realitate, Comisia Europeană a trimis o echipă care face un audit, pentru a înţelege cauzele vitezei cu care epidemia de PPA face ravagii în România şi a vedea dacă s-au aplicat măsurile de prevenţie. Iar cele 43 de milioane de euro, nu sunt alocate, ci România solicită REALOCAREA lor din bugetul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, pentru laboratoare si alte măsuri de prevenţie. Şi nu în ultimul rând, cei doi comisari ”mai români decât românii” nu i-au lăsat lui Daea, după ce s-a afişat cu ei pe la Zilele Recoltei, decât nişte... promisiuni de sprijin.

 

Citește și: