2038 vizualizări 2 feb 2010

Blazaţi, individualişti, mai puţin dispuşi să-şi asume responsabilităţi sociale, radicali şi intoleranţi, dependenţi de comunicarea virtuală, aşa sunt văzuţi tinerii de azi, etichetaţi de analişti drept generaţia "Converse", după numele unor pantofi de sport deveniţi celebri. "E ciudat cum o generaţie care se vrea extrem de individualistă - şi are drept model slogane de tipul «Fii tu însuţi!» - a intrat atât de bine într-o uniformă", spune psihologul Alfred Dumitrescu, referindu-se la vestimentaţia şi lookul adoptat de tinerii români cu vârste cuprinse între 15 şi 20 de ani. "Imaginea e standardizată", spune specialistul, care precizează pentru Gândul că nimic nu s-a schimbat, faţă de generaţiile anterioare, care au adoptat la rândul lor o altă uniformă. "M-am uitat recent pe fotografiile din studenţie. Toţi băieţii purtam acelaşi tip de cămaşă - strâns mulată pe corp şi cu gulere răsfrânte, iar pantalonii tuturor din grup erau extrem de evazaţi. Atunci, ca şi acum, tinerii aveau nevoie de conformitate. De fapt, schimbările nu sunt atât de evidente sau de profunde pe cât am vrea noi să credem că sunt". Dumitrescu vorbeşte şi despre dezinteresul tinerilor pentru politică, social ori ideologii. "Ei nu sunt nici de stânga, nici de dreapta, iar cuvântul ideologie nu există pentru ei. Asta e îngrijorător", susţine psihologul. "Tinerii de astăzi cred în « Converse », iar ideea de a se implica în ceva îi disperă". De altfel, concluzionează Alfred Dumitrescu, ei sunt ceea ce generaţia adultă i-a făcut să fie: "Noi le-am dat reclame la televizor de când aveau şase luni. Dacă îi bombardezi cu spoturi care le spun că tot ce contează în viaţă sunt nişte bascheţi, un ceas ori un telefon mobil, nu te poţi indigna că au alte valori în viaţă".

De ce sparg banii pe haine

Afirmaţia este susţinută de rezultatele studiului GfK, care relevă că tinerii cu vârste de 15 - 20 de ani sunt foarte sensibili la felul în care sunt percepuţi de cei din jurul lor, mai ales în grupurile din care fac parte, dorind în primul rând să-şi impună personalitatea şi să iasă în evidenţă. "Îşi doresc să fie luaţi în seamă de către adulţi, să fie ascultaţi şi valorizaţi, chiar admiraţi şi apreciaţi pentru ideile şi acţiunile lor. Generaţia 15 - 20 de ani din 2009 are încredere în propriile forţe şi pune sub semnul întrebării toate normele societăţii, din dorinţa de a trăi experienţe noi, de a testa totul pe propria piele", spune Oana Mirilă, director de cercetare calitativă GfK România. Ei pun preţ pe felul în care arată, starea lor de bine depinzând în mare măsură de aspectul exterior; arată cercetarea. Lookul, tunsoarea, accesoriile şi hainele sunt extrem de importante atât pentru fete, cât şi pentru băieţi, care cheltuie fără regret o parte extrem de consistentă din banii de care fac rost.

Viciile s-au schimbat

Telefonul mobil, conexiunea la internet şi mp3 playerul sunt biblia la care se închină generaţia "Converse", care percepe tehnologia ca pe ceva obligatoriu pentru ziua de azi. "Tehnologia reprezintă un facilitator al unui stil de viaţă şi un indicator de status. Cu cât eşti mai «tehnologizat», ai acces la mai multe activităţi, informaţii, poţi face anumite lucruri care să te facă vizibil. În plus, în funcţie de cât de modern, autentic sau trendy este, gadgetul folosit sau deţinut te poziţionează într-o anumită categorie socială, îţi dă sau nu acces la un anumit grup - aspect care este foarte important", zice Mirilă. "De fapt, viciile s-au schimbat, dar tendinţa de a te da mare nu a dispărut", spune Ionuţ Popa, project manager la go4it.ro. "Fumatul în grup e azi înlocuit de gaşca care are acelaşi model de telefon performant", mai zice Popa. Cum media clasică (TV, radio, presa scrisă) nu mai face parte din activităţile de timp liber preferate de tineri, pe agenda adolescenţilor se află la loc de cinste timpul petrecut în faţa calculatorului, unde conversează cu grupul de prieteni în reţelele sociale şi de ieşirile în oraş cu aceştia, potrivit cercetării.

Gaşca de prieteni din mediul virtual

"Nu ne regăsim deloc în oferta televiziunilor. Mai vezi ceva pentru că e televizorul deschis de părinţi şi treci prin zonă în momentul ăla. Dar nu există un program pe vreunul din canalele noastre care să mă facă să îmi doresc să-l urmăresc", a declarat unul dintre adolescenţii participanţi la studiu. E firesc, explica Alfred Dumitrescu: "deoarece televiziunea e un mediu prea lent pentru tineri ». "Televizorul te ţine conectat o oră la acelaşi tip de informaţie, cu acelaşi tip de invitaţi, nu poţi da pe fast forward, în timp ce - în aceeaşi oră - petrecută în faţa computerului, poţi afla o grămadă de lucruri şi poţi interacţiona cu o mulţime de oameni". E vorba de particularitatea canalului de comunicare, susţine psihologul, amintind că pentru generaţia MTV lucrurile trebuie să se întâmple repede. "Ei trăiesc extrem de real în spaţiul pe care azi îl numim drept virtual, iar mutarea interesului spre ceea ce numim azi virtual nu este decât un rezultat al mişcării tehnologice", zice Dumitrescu, considerând că socializarea în reţea nu reprezintă vreo ameninţare şi "nu duce la un autism generalizat"; "E o idee apocaliptică, pe care nu o împărtăşesc", afirmă psihoterapeutul român.

GfK România a derulat studiul la sfârşitul anului 2009, pentru a realiza un portret al tinerilor de azi, având în centru generaţia adolescenţilor şi tinerilor între 15 şi 20 de ani. Proiectul este o reeditare a unuia similar realizat pentru prima oară de companie în 2005.

Citește și: