Adrian POPESCU
14310 vizualizări 1 iun 2013

Afacerea Castelul Bran este în prezent de câteva ori mai profitabilă decât în perioada în care se afla ”la stat”, iar bilanţurile contabile o dovedesc. Reţeta o constituie o administrare mai eficientă şi o promovare susţinută, atât în ţară cât şi în străinătate.

”De când a revenit în proprietate şi în administrare privată, în urmă cu trei ani, Castelul Bran s-a transformat dintr-o ruină financiară într-o afacere de succes,care aduce un profit anual de peste un milion de euro noilor săi proprietari, Dominic Habsburg Lothringen şi surorile sale Elisabeth Sandhofer şi Maria Magdalena Holzhausen, urmaşii Principesei Ileana”.  Aşa sună un clişeu,  vehiculat de unii şi pentru Castelul Peleş din Sinaia, care însă, la o privire mai atentă, se dovedeşte complet fals. Căci Castelul Bran a fost o destinaţie turistică profitabilă, din punct de vedere financiar, şi până la trecerea ”în privat”, chiar dacă nu duduia. Acest fapt este atestat de bilanţurile financiare oficiale din anii de dinaintea preluării sale de către Dominic Habsburg&Co, în mai 2009. Singura diferenţă o constituie eficienţa administrării, cuantumul profitului şi destinaţia acestuia, după intrarea în stăpânirea noilor proprietari afacerea Castelul Bran devenind rapid de câteva ori mai profitabilă decât ”la stat”.

Profit ”de stat” de aproape 300.000 de euro pe an

Conform bilanţurilor amintite, în 2007 şi 2008 de pildă, Castelul Bran a avut venituri proprii de 4,4 milioane lei, respective de 4,8 milioane lei, iar în primele patru luni şi jumătate din 2009, de 2,6 milioane lei. Profitul ”curat” înregistrat în 2007 şi 2008 a fost de circa 800.000 lei, respectiv 1,2 milioane lei anual, adică aproape 300.000 de euro pe an. Şi aceasta în condiţiile în care preţul biletelor de intrare în perioada respectivă era cu 50% mai mic decât în prezent, adică 12 lei faţă de 25 lei biletul ”tarif întreg”. Fiind vorba de o instituţie muzeală de stat de nivel naţional, întregul profit – plus circa 8 milioane de lei subvenţii de la bugetul statului, ”rostogolite” de la un an la altul - era cheltuit în întregime pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi capitale, pentru organizare de evenimente culturale, pentru publicaţiile editate de Muzeul Naţional Bran etc. Nici în  privinţa numărului de vizitatori, diferenţele nu sunt foarte mari: în perioada 2010-2012, Castelul Bran a înregistat între 542.000 şi 547.000 de vizitatori anual, faţă de cei 442.000-458.000 de turişti care l-au vizitat în 2007-2008.

”La stat” versus la privat

Turiştii care l-au vizitat, până în 2009,  au venit pentru faima Castelului, puţin peste două treimi din totalul vizitatorilor fiind români. După trecerea Castelului Bran în proprietate şi management privat, în administrare ”de stat” a mai rămas doar Muzeul Vămii Medievale , ce include şi secţiunea etnografică de la intrarea în parcul castelului,  la conducerea căruia Ministerul Culturii l-a păstrat pe fostul director Narcis Dorin Ion, şef peste cele mai bine de 6000 de exponate mutate aici din castel, plus 30 de angajaţi. Dominic Habsburg şi surorile sale au acceptat, în schimbul unei chirii de 5000 de euro lunar, să mai amâne cu doi ani, până la finele lui 2014, preluarea şi a clădirii Muzeului Vămii, ce le fusese dată şi ea în proprietate, Anterior, în perioada 2006-2009, Ministerul Culturii a cheltuit câteva milioane de lei pentru a reface din temelii clădirea anterior amintită, deşi se ştia foarte bine că urma retrocedarea.

În ziua vizitei noastre de documentare, la Muzeului Vămii abia s-au înregistrat doi vizitatori, în timp ce ”concurenţa” de la castel bifa peste 1000 de plătitori de bilete.  ”Pur şi simplu, turiştii nu vor să mai facă încă 500 de metri pe jos până la noi la  muzeu, după ce ies de la castel, deşi la noi sunt toate exponatele mutate de acolo, iar biletul de intrare e de trei ori mai ieftin!”, a declarat pentru gândul Narcis Dorin Ion. Ulterior, în replică la întrebările referitoare la cheltuieli, venituri, profit ş.a.m.d., el a răspuns doar ”nu ştiu”. Directorul Muzeului Vămii, care nu a mai fost de găsit în instituţie după ora 13.30,  a ţinut să mai adauge: ”Dar să ştiţi că 11.000 de vizitatori pe an nu e deloc puţin, e cât la toate muzeele din Braşov la un loc!”.

Cum se face „privat” un profit net de peste un milion de euro pe an

Din 18 mai 2009, de administrarea Castelului Bran se ocupă Compania de Administrare a Domeniului Bran SRL, înfiinţată de Dominic Habsburg&Co anume în acest scop. ”Când l-am preluat, am fost pur şi simplu şocaţi: castelul era complet gol, nu mai era nici un exponat, toate fuseseră mutate de Ministerul Culturii în Muzeul Vămii. N-au mai lăsat absolut nimic, au smuls din pereţi şi tavane până şi prizele şi corpurile de iluminat!”, susţine managerul Alexandru Prişcu. La doar două săptămâni, în 1 iunie 2009, castelul a fost redeschis vizitatorilor, după ce noii proprietari l-au dotat  în grabă cu piese de mobilier şi obiecte decorative aduse din Italia, majoritatea achiziţionate din anticariate şi consignaţii.

Apoi, metodic, a început punerea în aplicare a unui plan de administrare privată menit să facă din Castelul Bran o afacere cât mai profitabilă pentru noii săi proprietari. Primul pas – corelarea numărului de angajaţi cu necesităţile reale ale funcţionării domeniului: din cei 91 de salariaţi au fost selectaţi şi păstraţi doar 32. Următorul pas - noi preţuri la biletele de intrare, a căror pondere este de circa 85-87% din totalul veniturilor anuale: preţul unui ”bilet întreg pentru adulţi”, care include şi taxa de fotografiere de 10 lei, a crescut de la 12 la 25 de lei, în vreme ce preţul biletelor pentru persoanele de peste 65 de ani a fost stabilit la 15 lei, cel al biletelor pentru studenţi la 10 lei, iar cel al biletelor pentru elevi la 5 lei, faţă de 7 lei anterior. Totodată, au fost introduse tarife diferenţiate pentru filmare: de la 20 de lei ”filmarea de amator” şi până la 400 de euro pe oră pentru ”filmările profesionale, negociabil în funcţie de tipul şi destinaţia acestora”.

Simultan, a fost lansată o campanie publicitară, atât în ţară, cât şi, mai ales, pe plan internaţional, precum şi o suită de evenimente social-culturale, oferite gratuit, în fiecare an, vizitatorilor de toate vârstele. Rezultatul: în doar doi  ani, numărul turiştilor plătitori a crescut cu 25%, schimbându-se totodată şi raportul dintre români şi străini în favoarea acestora din urmă, care de la 35% în 2009 au ajuns să reprezinte acum circa 51% din total.

Totodată, a fost dezvoltată şi promovarea comercială: în curtea interioară a castelului a fost deschis un magazin de suveniruri – dublat, din 2010, de încă unul, amenajat pe scara interioară de la ieşire, care funcţionează însă doar vara. Oferta este ”pentru toate buzunarele” şi are mare succes la turişti: de la pliante, hărţi, ghiduri şi albume foto editate în patru limbi, monografii istorice în ediţii bilingve, tot felul de jucării pentru copii, magneţi, brelocuri, soldaţi de plumb de diferite dimensiuni în ţinute de luptă medievale, umbrele, tricouri, şepci, fulare, carpete, insigne, imitaţii de arme „de colecţie”, CD-uri şi DVD-uri etc., până la cele două  sisteme de ghidaj audio, unul în patru limbi străine, celălalt în 11 limbi străine, pe care orice turist şi le poate instala pe telefonul mobil în schimbul a doar 10 lei, sau feluritele obiecte ”top premium” din argint, toate ”personalizate” cu logo-ul şi imaginea ”Castelul Bran”.

Tot de la cele două magazine se mai pot cumpăra câteva produse alimentare de lux şi două sortimente de vin roşu „înnobilate” cu semnătura lui Dominic Habsburg pe etichetă, trufe recoltate pe Valea Târnavelor, dar prelucrate şi ambalate în Italia, care costă 69 de lei borcănaşul de 50 de grame, sau ”Cafeaua Vampirului”, cu adaos de scorţişoară şi ardei iute, la 35 de lei punguţa de 250 de grame, precum şi Merlot-ul de 45 de lei sticla şi Cabernet Sauvignon-ul ”de colecţie” de 160 de lei sticla, ambele produse pe Domeniile Săhăteni, aparţinând oenologului Aurelia Vişinescu.

”Sigur, nu sunt produse tocmai ieftine, dar asta nu le împiedică să aibă mare trecere la turişti, dovadă că trebuie să fim atenţi să ne completăm permanent stocurile, de exemplu trufele s-au epuizat de câteva zile, iar din Cabernet Sauvignon-ul de colecţie mai avem doar câteva sticle”, spune managerul Prişcu.
Potrivit acestuia, vânzările de suveniruri, plus chiria de 300 de euro pe lună plătită de fiecare dintre cei vreo 8-10 meşteri populari care au standuri la intrarea în curtea castelului şi chiria încasată pentru clădirea Muzeului Vămii - de 5000 de euro pe lună, conform spuselor directorului Dorin Narcis Ion - contribuie şi ele cu câteva procente bune la veniturile anuale.

O altă sursă, ce acoperă restul de circa 10% din încasări, o constituie ”evenimentele private corporatiste” organizate de diferite firme pentru angajaţii lor la Castelul Bran, la care se adaugă câte o nuntă, două pe an, toate ”la tarife negociabile şi, fireşte, confidenţiale, dar în nici un caz de 20.000 de euro sau de 200.000 de euro”, precizează administratorul.

Tradusă în limbajul sec al bilanţurilor de la Fisc, eficienţa afacerii în care s-a transformat Castelul Bran după 2009 arată astfel: în 2010 – venituri totale de 7,594 milioane lei, cheltuieli totale de 2,595 milioane lei, profit net de 4,188 milioane lei, adică un milion de euro; în 2011 – venituri totale de 9,028 milioane lei, cheltuieli totale de 3,307 milioane lei, profit brut de 4,900 milioane lei, adică 1,1 milioane euro. Cifrele bilanţului pe 2012 urmeză a fi cunoscute la începutul lui iunie a.c., dar având în vedere că în semestrul I profitul net a fost de 1,697 milioane lei, cu peste 237.000 de lei mai mare decât în perioada similară din 2011, este de aşteptat ca profitul pe întreg anul trecut să fie cel puţin la acelaşi nivel de 1,1 milioane de euro, ca acum doi ani.

Cât din aceste profituri a intrat în fiecare an în buzunarele lui Dominic Habsburg şi ale surorilor sale şi cât a rămas la dispoziţia Companiei de Administrare, pentru investiţii de refacere, dotare şi redare în circuitul turistic a părţii de mai bine de jumătate din Domeniul Bran rămase în aceeaşi stare precară ca înainte de 2009, managerul Prişcu a evitat însă să ne dezvăluie, spunând doar că „e vorba de o cifră de ordinul sutelor de mii de euro, din 2009 până în prezent”. Bani au fost cheltuiţi, între altele, pentru repunerea în circuitul turistic a unui număr de opt săli din castel - între care şi sufrageria medievală de la parter, dotată între altele cu sistem de încălzire prin pardoseală - şi pentru instalarea unui nou sistem de supraveghere şi securitate în locul celui ”dezafectat” de Ministerul Culturii înainte de predarea castelului. ”Am vrut să-l păstrăm pe acela, dar ministerul ne-a cerut o sumă atât de mare încât am decis să cumpărăm un alt sistem, mult mai performant, cu un număr dublu de camere de supraveghere şi cu senzori de mişcare şi fum cu IP în fiecare încăpere din castel, totul controlat computerizat, care ne-a costat doar jumătate din cât ne ceruse ministerul pentru cel vechi”, a detaliat a Alexandru Prişcu.

Proiecte de viitor

Pentru viitorul imediat, managerul Castelului Bran spune că investiţiile se vor concentra pe finalizarea, până la sfârşitul acestui an, a proiectelor începute, dintre care cele mai importante fiind refacerea sistemului de scurgere a apelor pluviale la castel, renovarea Casei de Ceai şi instalarea liftului ce va duce, printr-un tunel, din curtea castelului până sus în turnul principal. Această din urmă  investiţie ce va face posibilă şi reluarea ”pe alte coordonate” a exploatării mitului Dracula, ”brandul turistic românesc cu cea mai mare putere, inimaginabilă, la nivel mondial, din a cărui exploatare inteligentă România va avea numai de câştigat".

Primarul Branului: ”Fac un profit uriaş, dar la bugetul local nu dau nimic!”

Creşterea de circa patru ori a profiturilor din afacerea Castelul Bran nu constituie însă motiv de mulţumire şi pentru edilii comunei. ”Domnule, fac un profit uriaş, în fiecare an, dar la bugetul local nu dau nimic!”, a afirmat pentru gândul primarul Gheorghe Hermenean.

”Uitaţi documentele, tot ce plătesc sunt, mari şi laţi, 131 de lei pe an impozit pe terenul de trei hectare şi un pic al domeniului, căci castelul şi celelalte clădiri sunt scutite de impozit, fiind monumente istorice. În rest, absolut nimic, probabil că pentru ei noi, primăria, suntem buni doar să curăţăm în fiecare zi centrul comunei de mizeria lăsată de turiştii veniţi să le viziteze castelul”. Apoi, edilul ne dezvăluie că speră totuşi să pună cât mai repede capăt acestei situaţii:”Am discutat cu Consiliul local şi le vom propune proprietarilor castelului un parteneriat public-privat, ca să împărţim pe din două cheltuielile de amenajare şi întreţinere a centrului comunei ca zonă pietonală, cu amenajare peisagistică şi mobilier urban moderne. Sper să nu aibă nimic împotrivă, măcar atâta pot face şi ei pentru Branul de pe urma căruia câştigă o groază de bani în fiecare an, fără să mişte un deget!”

Citește și: