Dan RADU
4579 vizualizări 1 iun 2011

Legea privind gestionarea câinilor fără stăpân a fost adoptată pe articole, după ce a stat pe ordinea de zi a Parlamentului fără să intre în dezbatere din 2007 până în prezent. O decizie finală va fi votată săptămâna viitoare.

Legea lasă mână liberă administraţiilor locale să ia câinii maidanezi din stradă, iar dacă aceştia nu sunt adoptaţi să-i eutanasieze. Cât de repede vor dispărea câinii de pe străzi, în condiţiile în care există cadrul legal ca aceştia să poată fi îndepărtaţi? Directorul Administraţiei pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) din cadrul Primăriei Bucureşti, Roberto Lorentz spune că lucrurile sunt mai complicate.

În prezent, Bucureştiul dispune de trei maşini şi patru hingheri, în condiţiile în care în Capitală trăiesc aproximativ 50.000 de câini, grupaţi în 7.000 de haite.

Cât priveşte adăpostul Primăriei, acesta poate caza maximum 500 de câini, ceea ce înseamă că, în cazul în care se ia decizia eutanasirii, îndepărtarea tuturor câinilor va dura în jur de opt ani, în condiţiile în care niciun câine nu s-ar mai naşte sau ar intra în Bucureşti.

Ori, potrivit lui Roberto Lorentz, fluxul de câini care se nasc sau migrează în Capitală îl depăşeşte pe cel al câinilor prinşi şi sterilizaţi până în prezent.

"Bucureştiul nu are ziduri, nu are şanţuri cu crocodili"

Directorul ASPA spune, într-un interviu pentru gândul, că instituţia pe care o conduce nu mai numără câinii pe capete, ci pe haite.

"Sunt peste 40.000 de câini în Bucureşti, 50.000 aş zice, poate şi mai mulţi. Estimăm că sunt în jur de 7.000 de haite, de fapt. Sunt tot felul de iubitori de câini care aduc câini. Sunt oameni de la ţară foarte mulţi. O altă mare problemă este şi în zona industrială, de lângă centură, unde sunt foarte mulţi câini, iar noi nu avem jurisdicţie, nu ajungem acolo. Câinii, practic, pot să vină şi să plece. Bucureştiul nu este înconjurat de ziduri, nu avem şanţuri cu crocodili, câinii intră şi ies liber", spune Roberto Lorentz.

Un alt loc în care câinii sunt de neabordat de către cei patru prinzători sunt angrourile.

"Veţi vedea că în toate angrourile sunt foarte mulţi câini. Foarte, foarte mulţi şi în special pui. Şi nu poţi să intri acolo pentru că e spaţiu privat. Ei ar fi fericiţi dacă noi le-am lua câinii, dar aici intervine partea a doua. Ei vor să-i luăm de tot. Noi nu avem unde să-i punem. Noi avem capacitate de cazare undeva în jur de 0,1% sau 0,2% faţă de numărul de câini din Bucureşti"...

Mii de bucureşteni muşcaţi de câini ajung anual la Centru Antirabic

Institutul "Matei Balş" a pus la dispoziţia gândul statistici cu persoanele care s-au prezentat cu plăgi de muşcături la Centrul Antirabic din 1984 şi până în prezent.

În 1986, când începea febra demolărilor în Capitală, lăsând, implicit, numeroşi câini de curte pe străzi, numărul de persoane muşcate creştea de la aproximativ 3.000 la 10.000.

Punctul critic a fost atins în anul 2000, când peste 20.000 de persoane s-au prezentat la Centrul Antirabic. A urmat campania de eutanasiere a primarului de atunci, Traian Băsescu, moment în care numărul de muşcături a scăzut. În prezent, însă, numărul persoanelor care se prezintă la vaccin este din nou în creştere.

Anul trecut, 13.220 de persoane au venit la Centrul Antirabic. 8.348 dintre ele au fost muşcate de câini fără stăpân. În primele patru luni ale lui 2011, s-au prezentat la Centru 4.034 de persoane, dintre care 2.861 fuseseră muşcate de maidanezi. Cea mai nefastă zi a lunii aprile a fost cea de 18, când la Centru au ajuns 54 de persoane.

"Plăgile de care ne ocupăm noi zi de zi pot fi plăgi din muşcătură sau din zgârietură, de la multiple animale, însă predomină de la mare distanţă muşcăturile produse de câini. Gravitatea acestor muşcături variază foarte mult, de la plăgi simple, simple zgârieturi, leziuni minime, până la muşcături foarte grave, care necesită de foarte multe ori intevenţii chirurgicale, chiar internarea pacientului", a declarat pentru gândul doctorul George Tocan, de la Centrul Antirabic.

"Trebuie ştiut că muşcăturile acestea profunde, în afara expunerii la virusul rabic, pot să expună pacientul şi la alte afecţiuni bacteriene. De aceea este nevoie de multe ori să se recurgă la antibiotice", a mai spus doctorul, adăugând că, deşi riscul de turbare este foarte mic în Bucureşti, acesta nu trebuie neglijat.

"Riscul de rabie în Bucureşti este extrem de scăzut, nu s-au înregistrat cazuri în ultimii ani, dar nu putem spune că este absent. Un risc, chiar dacă este de 0,001%, trebuie luat în considerare şi trebuie făcută profilaxie, pentru că această boală, dacă se produce, este întotdeauna letală".

Lupta cu iubitorii de animale

Roberto Lorentz este şi el conştient de situaţia de la Centrul Antirabic, însă spune că eforturile celor patru hingheri din subordine sunt deseori zădărnicite de iubitorii de animale.

"Din punct de vedere al situaţiei din teren lucrurile sunt complicate. Practic, iubitorii de animale vor toţi câinii în stradă. Nu contează că strada înseamnă curtea şcolii, intrarea de la camera de gardă de la vreun spital sau grădiniţă sau facultate", spune directorul ASPA.

Acesta pomeneşte că în toate sondajele efectuate până acum, problema câinilor fără stăpân s-a numărat întotdeauna printre primele trei. Totuşi, presiunea ONG-urilor face ca vocea majorităţii să nu fie auzită.

"Sunt trei priorităţi fundamentale ale bucureştenilor care apar azi. Pe locul întâi este mizeria, pe locul doi câinii, pe locul trei ordinea publică. Toate trei sunt legate de câini. Câinii au un rol esenţial în această ecuaţie. De ce? Dacă mergeţi la orice magazin, veţi descoperi că preţul hranei pentru animale a crescut cu 40%, iar puterea de cumpărarea a oamenilor n-a crescut similar. Aşa că oamenii cumpără gheare, gâturi, coaste, coşul pieptului... Stă cineva să gătească? Nu! Se ia punga de la magazin, se rupe şi se aruncă pe stradă", povesteşte Roberto Lorentz.

"Veţi vedea sute de câini - noi am ridicat zeci de astfel de câini - fără păr. Veţi vedea în fiecare spaţiu verde câte o coşmelie din aceasta improvizată, o cutie de carton, un ciolofan, lemne, beţe, sârme, fiare. Şi oameni care aruncă mâncare direct de la bucătărie. Nu se mai duce nimeni să le ducă mâncare şi să şi strângă după aceea şi este o mizerie de nedescris", spune directorul ASPA.

"Bun, iubitorii de animale vor toţi câinii în stradă. Dar nu fac nimic pentru ca aceşti câini să fie şi acceptaţi. Adică ei vor să-i bage pe gât oamenilor ca să se înveţe cu aceşti câini toată viaţa lor".

Problema cu ONG-urile

Directorul ASPA spune că instituţia pe care o conduce nu s-a înţeles niciodată cu ONG-urile care militează pentru bunăstarea animalelor fără stăpân. Mai mult, Lorentz spune că interesul ONG-urilor este să fie cât mai multe animale pe stradă.

"Gândiţi-vă că 50.000 de câini în stradă înseamnă ceea ce americanii numesc «big business». Gândiţi-vă câte magazine sunt care vând hrană, câte medicamente de deparazitat se vând pe lună, gândiţi-vă că sunt în jur de 20 de adăposturi private în şi în afara Bucureştiului în care sunt cazaţi circa 10.000 de câini, iar astea private nu sunt pe gratis", spune directorul ASPA, adăugând că scandalurile din presă legate de câinii maidanezi nu fac decât bine ONG-urilor.

"Isteria creată şi menţinută gen: «primăria, duşmanii poporului» are scopul de a alimenta cu câini aceste adăposturi. Omul, speriat că, vezi Doamne, vine Primăria şi-i ridică căţeluşul, îl ia şi îl duce benevol acolo, unde plăteşte şi o taxă. Şi aceasta este o poveste fără sfârşit", spune Lorentz.

"În urmă cu 10 ani, când a început abordarea frontală a acestei probleme, toată lumea a sărit în picioare, iubitorii de animale de peste tot au venit, au donat sume de bani foarte mari, vorbim de milioane de euro, cu scopul, evident, de a se rezolva problema şi a se ajunge şi în Bucureşti la fel cum este în toate capitalele europene. Ce s-a întâmplat la noi? Numărul de câini este din ce în ce mai mare. Sau este cel puţin la fel de mare. Nu dă semne că ar scădea deloc".

Ce se va întâmpla în viitor depinde de autorităţile locale, în cazul în care legea gestionării animalelor fără stăpân va fi trecută. Bucureştiul rămâne însă un spaţiu deschis pentru câini, aşa cum spune şi directorul ASPA.

"Gândiţi-vă că în România sunt un milion de câini. Că în afară de Ilfov, care îşi doreşte cu sinceritate să se implice în rezolvarea problemei câinilor comunitari sunt alte judeţe precum Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi aşa mai departe care au buget zero pentru câini. Păi dacă ei au buget zero, nici nu castrează măcar, e complicat... Când vom termina vreodată? Bucureştiul este «open space». Aici întotdeauna vor veni câini".

Citește și: