Mădălina CHIŢU
31611 vizualizări 8 feb 2015

Suntem peste 7,2 miliarde de oameni pe planetă şi, la un moment în viaţă, ne dorim cu toţii un singur lucru: fericirea. Pentru a ne atinge acest scop, unii dintre noi studiem intens, pentru a avea un loc de muncă de succes, muncim pentru a pleca măcar o dată în viaţă într-un loc exotic, ne înconjurăm de oameni care ne încarcă de energie pozitivă, ne căutăm sufletul pereche şi facem copii. Atunci când trebuie să tragem linie şi să vorbim despre fericire, însă, realizăm că ea nu există: suntem nefericiţi. Explicaţia? Am uitat să ne bucurăm de lucrurile mici din viaţa nostră şi să fim recunoscători pentru momentele plăcute pe care le trăim în fiecare zi.

Dovadă stau rezultatele unui studiu recent, care a măsurat gradul de fericire din 65 de ţări şi arată că pentru a fi fericit nu ai nevoie de ultimul model de smarphone, de haine de la cele mai vestite case de modă, de o casă cu piscină sau de un salariu cu cât mai multe zerouri. Concluzii simple, la care au ajuns şi cei care deţin toate aceste bunuri.

Potrivit rezultatelor studiului realizat de WIN/ Gallup International, printre ţările cu cel mai mare punctaj obţinut la capitolul fericirii se află şi ţări sărace, precum cele din Africa. La polul opus se află ţări în curs de dezvoltare sau dezvoltate, printre care şi România, state unde apa potabilă nu este cel mai de preţ bun, locuri unde nu se moare de foame sau de boli demult eradicate, precum malaria.

Ţara noastră se află la coada clasamentului referitor la nivelul de fericire, grad ce a fost măsurat la nivel mondial. Potrivit statisticilor, doar patru din zece români se declară fericiţi.

Cum arată fericirea?

Pentru a afla ce este fericirea, am plecat în căutarea ei. Am găsit-o. Pe Bulevardul Dacia din Bucureşti, numărul 14, într-un bloc, la etajul 6 e ceea ce a fost numit Institutul pentru Fericire. Un apartament unde un grup de 14 oameni promit să ne înveţe un lucru ce pentru unii poate fi greu de obţinut: cum să fim fericiţi. Am vorbit cu Mălina Chirea, unul dintre fondatori institutului.

Foto: Facebook // Mălina Chirea, co-fondator Institutul pentru Fericire

”Există o ştiinţă întreagă care tratează fericirea şi face lucrul ăsta cu succes de foarte mult timp. Pe la începutul secolului trecut, au fost publicate primele lucrări pe subiectul fericirii. Conform oamenilor de ştiinţă, a psihologilor care au creat domeniul şi care au făcut foarte multe studii, fericirea este o stare de bine care este foarte subiectivă. La nivel individual, ea poate fi tratată sau nu. Există tot felul de comportamente comune ale oamenilor fericiţi, dar ea rămâne o stare individuală şi rămâne o stare de bine, de împăcare, de detaşare, de contemplare faţă de propria persoana”, este o scurtă definiţie pe care Mălina ne-a dat-o despre fericire.         

Teoria este simplă, dar la capitolul practică se pare că nu excelăm, având în vedere rezultatele cercetării date publicităţii recent. Mălina ne explică care este motivul: ”De foarte multe ori suntem nefericiţi pentru că nu reuşim să avem o înţelegere foarte bună a perspectivei diferite ale realităţii. Oamenii au tendinţa să vadă realitatea dintr-o singură perspectivă: a lor, şi să considere că aceasta este o realitate exclusivă, care există pe suprafaţa întregului pământ. Al doilea motiv este că pur şi simplu ne uităm în continuu la lucrurile negative. Toată lumea are parte de lucruri negative în viaţa lui. Nu există un om scutit de momente grele, de tristeţi sau de zile în care a visat prost şi s-a trezit mai greu. Dar ţine foarte mult de ceea ce facem pe parcursul zilei şi ce alegem să ne sădim mental sau nu”.

Cum ajung tinerii corporatişti la Institutul pentru Fericire

La Institutul pentru Fericire vin tineri cu vârste cuprinse între 25 şi 30 de ani care lucrează în multinaţioanale. Sunt tineri care din punctul unora au tot ceea ce îşi poate dori cineva: casă, maşină şi un job bine plătit. Cu toate astea, sunt tineri care nu au un lucru aparent banal: fericirea.

Pentru a-şi găsi fericirea, aceştia participă la diferite activităţi la finalul cărora ar trebui să fie cu un pas mai aproape de fericire. Fac yoga, asistă la întâlniri de comunitate, vizionează documentare despre fericire şi pot fi consiliaţi de un expert în psihologia motivaţională. Toate acestea contra unei sume de bani, în funcţie de activitatea la care participă.

Reprezentanţii Institutului pentru Fericire spun că această sumă nu o percep ca fiind o taxă de participare, ci ca o donaţie care nu este impusă, ci sugerată. Pot participa şi persoanele care au venituri reduse, acestea putând contribui cu o donaţie mai mică decât cea recomandată.

Astfel, pentru a viziona un ducumentar despre fericire este recomandat să donezi între 20 şi 30 de lei. În aceşti bani sunt incluse apa, ceaiul şi floricele de porumb. Pe lângă vizionarea filmului se organizează şi o dezbatere despre documentar la finalul lui. Pentru yoga, un abonament de 4 şedinţe este de 100 de lei. Pentru întâlnirile de cumunitate este sugerată o donaţie de 30 de lei.  

Cine sunt cei mai fericiţi oameni de pe Pământ?

Studiul realizat de WIN/ Gallup International arată că 70% dintre respondenţi s-au simţit fericiţi în 2014, ceea ce înseamnă o creştere cu 10% faţă de 2013, cu toate că numai 42% dintre respondenţi s-au arătat încrezători că 2015 va fi un an mai bun din punct de vedere economic decât precedentul.

Mai mult, datele cercetării, care a fost realizată pe un un eşantion de 64.000 de persoane din 65 de ţări, arată că persoanele care locuiesc în ţări subdezvoltate sunt mai fericite decât cele care trăiesc în state dezvoltate. De exemplu, a rezultat că Africa este regiunea cu cei mai fericiţi oameni - 83 de procente, urmată de Asia, cu 77 de procente dintre respondenţii care s-au declarat fericiţi sau foarte fericiţi. Interesant de remarcat că cea mai puţin fericită regiune este Europa de Vest - 11% dintre respondenţi s-au declarat fie nefericiţi, fie foarte nefericiţi.

Fiji este ţara în care oamenii sunt cei mai fericiţi. În această ţară, 93% dintre persoanele participante la studiu s-au declarat fericite sau foarte fericite. Pe locul al doilea, se situează Columbia, cu 90%, urmată de Nigeria, cu 89%, pe locul al treilea. Arabia Saudită ocupă poziţia a patra, cu 87%, urmată de Filipine, cu 86%.

În Europa, Finlanda este de departe ţara cu cei mai fericiţi oameni - 80%. Pe de altă parte, la nivel european, Grecia este ţara în care doar un sfert dintre respondenţi declară că sunt fericiţi.  Pe ultimele poziţii ale acestui top se clasează şi Bulgaria (32% persoane fericite), Hong Kong (39% persoane nefericite) şi Italia, România şi Serbia (41% persoane fericite).

De asemenea, o perspectivă globală a studiului arată că aproximativ jumătate dintre respondenţi (53%) sunt de părere că 2015 va fi un an mai bun decât 2014, Africa (75%) şi Asia (63%) fiind regiunile cele mai optimiste în ceea ce priveşte anul care tocmai a început.

Citiţi AICI studiul integral.

Chiar sunt românii printre nefericiţii planetei?

Mihaela Miroiu, profesor de ştiinţe politice, în cadrul şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA, precizează că rezultatele studiului nu ar trebui luate ad litteram, având în vedere că au fost comparate populaţii ce provin din culturi diferite.

Foto: Mediafax // Andreea Alexandru // Mihaela Miroiu, profesor ştiinţe politice, în cadrul şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSP)

”Nu cred că poţi compara percepţia fericirii în culturi care dau sensuri foarte diferite acestui termen. Dar făcând abstracţie de asta, precum şi de faptul că nu ştiu care sunt variabilele de măsurare folosite în acestă cercetare, încerc să pretind că am înţeles şi că accept acest mai degrabă joc al interpretării. După câte văd în The WIN/Gallup End of Year Survey, 2014 este greu să corelăm PIB-ul pe locuitor, gradul de dezvoltare tehnologică, de ocupare a forţei de muncă sau chiar gradul de democratizare, nici măcar religia, cu cu percepţia fericirii”, şi-a început analiza prof. Miroiu.

Ceea ce îi aseamănă pe oamenii care se cred foarte fericiţi - locuitorii din Fiji, Columbia, Nigeria, Arabia Saudită şi Filipine, dacă luăm primele poziţii din clasament - este faptul că toţi trăiesc în ţări calde, „dar în feluri diferite”, explică profesoara. „Religios, cei mai fericiţi locuitori din lume, cei din Fiji, sunt un mare hibrid de animism, creştinism, islamism, hinduism, dar cu dominantă hindusă şi creştină. La nefericiţi e iar foarte interesant. Irakienii sunt musulmani, cei din Hong Kong, mai ales budişti şi confucianişti, Românii, sârbii şi bulgarii, ca şi cei mai nefericiţi, grecii, sunt ortodocşi. Dar italienii sunt catolici.  Despre Africa ştim că e continental cu cei mai săraci oameni, dar se cred cei mai fericiţi. Aşa cum ştim că europenii vestici sunt, pe medie, foarte prosperi, trăiesc într-o lume liberă, dar nu ştiu cum se face că declară că se simt cei mai nefericiţi din lumea asta. Ce este însă bine e că în 2014 a crescut percepţia optimistă şi sentimentul de fericire, orice ar însemna asta. Cu alte cuvinte, la nave va!”, a mai spus prof. Miroiu.

Mihaela Miroiu: „Trăim într-o cultură a văicărelii”

Profesorul în ştiinţe politice are şi o explicaţie a motivului  pentru care România se află în fruntea clasamentului celor mai neferite ţări. ”Trăim într-o cultură a văicărelii, începând cu cele două balade fundaţionale, Mioriţa, povestea pasivităţii fatale, Mănăstirea Argeşului, povestea autosacrificiului criminal, cu valenţe de salvare prin capodoperă. Niciun român care are mai mult de 8 clase nu a scăpat de mesajele lor fără de preţ în consolidarea defetismului şi suferinţei”.

Un alt motiv este că ne place să ne plângem de milă. ”Credem că suferinţa înnobilează şi, nu-i aşa, nu vrem să fim plebei. Ştiind asta, toate ne dau apă la moară : o religie cu ritmuri de lamentaţie permanentă,  televiziunile defetiste, site-urile de ştiri cu titluri din aresenale catastrofiste, facebookul, vecinii, colegii, familia. Parcă văd cum se repede o serie vigilentă de comentatori care o să spună că mă înşel total, cauzele sunt altele: politicienii (eventual ceilalţi), politica (internă, a UE, a NATO, proximitatea ruşilor), istoria (imperiile care ne-au stors de putirinţă). Da, toţi ne-au stors şi sunt de vină, numai fiecare dintre noi e inocent şi victimă. Iadul sunt ceilalţi”, mai spus Mihaela Miroiu.

Aceasta consideră că plasarea ţării nostre la coada clasamentului în topul celor mai fericite ţări nu s-a produs doar pentru că românii sunt nefericiţi la nivel declarativ. ”Nu cred că e o modă nouă. E de ajuns să recitim literatura şi filosofia produse în spaţiul nostru cultural ca să vedem că nefericirea este o constantă gravitaţională. Accidentele optimiste sunt rare. Alminteri e greu de explicat cum ceea ce am reuşit să exportăm cu success internaţional e nihilismul pesimist, via Cioran, absurdul, via Ionesco, dadaismul, viaTzara sau mitul veşnicului început, via Brâncuşi sau Eliade. Inclusiv amuzamentul ironic pe care îl stârnesc filmele americane românilor cu morgă culturală e un sindrom al unei culturi care nu găseşte nicio profunzime în optimism, mulţumire, realizare, gratitudine, admiraţie, empatie”, punctează Miroiu.

Cum putem dobândi fericirea? Câteva exemple

Odată înţelească cauza nefericirii noastre naţionale, ne întoarcem la întrebarea de la care am plecat: cum devenim mai fericiţi? Mălina Chirea, de la Institutul pentru Fericire, subliniază că fericirea nu ţine de confort. ”Fericirea ţine de a fi în siguranţă. Fericirea înseamnă să ne simţim în siguranţă în mediul în care trăim. Dacă avem suficienţi bani să ne cumpărăm nişte haine şi mâncare, este suficient pentru a fi fericiţi. Fericirea nu ţine de resursele finaciare, ci din nou modul în care alegem să gândim. Fericirea ţine de lucrurile pe care alegem să le facem în fiecare zi”, mai spune co-fondatorul Institutului pentru Fericire.

Întrebată despre cea mai simplă metodă de a fi fericit, Mălina oferă soluţia:”Păstrează un jurnal al recunoştinţei sau al momentelor fericite de pe parcursul zilei. Poţi să faci amele lucruri sau să faci fiecare dintre ele, depinde de foarte mult de ce îşi doreşte fiecare om în parte. Sunt studii foarte multe care arată că făcând acest exerciţiu deosebit de simplu în care notezi cu liniuţă seara trei lucruri bune sau trei lucruri pentru care eşti recunoscător în ziua în care a trecut, în aproximativ 21 de zile, creşte foarte mult nivelul de fericire. Creşterea este atât de impresionantă, încât exerciţiul a început să fie folosit pe persoane care aveau depresii”.

Alt lucru pe care putem să îl facem este să ne creăm o practică de meditaţie şi de timp petrecut cu noi înşine. ”Cu cât punem mai multă ordine în viaţa noastră, cu atât ordinea aceea o să se vadă şi în gândurile noatre. Să învăţăm să ne trezim la o oră anume, să învăţăm  înainte de a fugi pe uşă să ne bucurăm de un mic dejun, să învăţăm să ne bucurăm de mersul până la birou chiar dacă uneori durează un pic mai mult. Să învăţăm să ne bucurăm practic de momentele zilnice şi să învăţăm să punem ordine în ele, dar să le reperăm. Să fim atenţi şi la ele. Avem tendinţa să fim atenţi la ce nu este funcţional şi asta nu ne ajută, cu siguranţă”, mai spune Mălina Chirea.

O altă metodă de a fi mai fericiţi este să zâmbim mai mult. ”Dacă nu avem o stare foarte bună şi zâmbim mai mult de 20 de secunde, creierul începe să producă serotonină, unul dintre neurotransmiţătorii fericirii. Ne poate ajuta lucrul ăsta. Nu este o soluţie pe termen lung. Uneori lucrurile care ne enervează e bine să le tratăm ca să nu se mai întâmple. Fericirea nu este un fel de var care este dat peste un perete negru şi să ne facem că totul este în regulă, e doar o formă de a aborda diferit situaţiile. Dar, zâmbetul e foarte bun”, menţionează reprezentanta Institutului pentru Fericire.

Operator – Cristi Tomoială

Montaj – Karin Frone

Reporter - Mădălina Chiţu

Producator – Cezar Helmis

Citește și: