3097 vizualizări 15 feb 2010

Mai întâi de toate, "vila din tablă" e un produs cât se poate de"eco". O vilă "la argintiu", fără finisaje interioare-exterioare, ede cinci ori mai uşoară decât una înălţată din cărămidă şi beton:"La o casă din zidărie, probabil că vorbeşti de cel puţin 100 tonede materiale de construcţii pentru 164 mp construiţi, numai pentrustructură, fără finisajele interioare. Numai pe partea de transportde la fabrică până pe şantier, o asemenea cantitate de materialînseamnă o mulţime de combustibil, poluare şi efort. În schimb ovilă pe structură metalică, cu fundaţie cu tot, cântăreşte 20 tone.Cu un TIR de materiale am ridicat casa", explică dezvoltatorulproiectului de 82 de case pe structură de tablă de oţel,israeliano-canadianul Danny Rosenbluth, de la Arh Ventures.

Argumentele eco nu se opresc aici: "Construcţia cu oţel e foarteutilă pentru mediu. 88 % din oţelul pe care-l folosim e reciclat.Luăm maşini vechi, le topim şi le transformăm într-o casă. Înschimb, când folosim ciment, marea majoritate a materialului ematerial nou, extras din pământ şi prelucrat prin coacerea şimăcinarea rocilor. Fabricarea cimentului este una din cel mai marisurse de emisii de CO şi CO2 din lume, care se regăseşte în costuriale sănătăţii noastre. Partea «eco» a casei e o valoare adăugată decare oamenilor le place să audă. Exact ca şi cum aş cumpăra oToyota Prius care e şi frumoasă, consumă puţin, dar e şiprietenoasă cu mediul, dar în primul rând vreau să văd că e omaşină bună, o casă bună". Ţările în care a prins cel mai bineconceptul de casă din tablă sunt SUA, Canada şi Australia, înStatele Unite aproximativ 10% din locuinţele monofamiliale fiind deacest tip.

O vilă de 328 m2 - ridicată "la argintiu" de patruoameni

Pereţii sunt ridicaţi din panouri din tablă groasă de 1.4milimetri, cu îmbinare tip nut-feder la capete. Planşeele suntfăcute din grinzi de tablă. Rolul muncitorilor e să asambleze acestlego uriaş şi uşor şi să-l fixeze prin nituire şi înşurubare.Privită în ansamblu, munca şantieriştilor la o "vilă din tablă"seamănă mai mult cu cea a unor rigipsari decât a unor constructoride case, doar că profilele sunt suficient de groase, ca atunci cândlocatarii casei păşesc sau ţopăie pe planşeul dintre etaje, să aibăimpresia că au sub ei o placă rigidă de beton: "«E podeaua debeton?» e prima întrebare care ne-o pun oamenii, însă trebuie sătreacă de faza asta şi să înţeleagă că oţelul poate să fie la felde rezistent, de silenţios şi de rigid ca betonul".

Partea de structură a unui duplex cu două nivele şi suprafaţadesfăşurată de 328 m2 e ridicată de patru oameni în doar douăsăptămâni (inclusiv descărcatul din camion), cu condiţia cafundaţia să fi fost turnată în prealabil.

Ceea ce omul a clădit în 10 zile lucrătoare, naturii îi ia 100de ani să erodeze: "Noi o garantăm lifetime. Durata de viaţă acaselor pe structură metalică e între 50 şi 100 de ani. Soarele,vântul, frigul au clar o influenţă asupra elementelor constructive,că e vorba de lemn, de fier, de beton. Mama natură e mai puternicădecât orice lucrare a omului". Investitorul avertizează însă căspre deosebire de casele pe structură din tablă, în cazul betonuluişi zidăriei efectele trecerii timpului sunt mai puternice: "Să nuuităm că betonul e poros, apa pătrunde în interiorul porilor, şi înprocesul de îngheţ apa îşi măreşte volumul, acţionând ca nişte penemicroscopice, care forţează structura şi duc la apariţia demicrofisuri în beton. De aceea dacă te uiţi la case care acum au300 de ani, nu vrei să trăieşti în ele". De aceea dezvoltatorulisraelian consideră mentalitatea românească "fac casă cu pereţi câtmai groşi care merge pe principiul că o las nepoţilor",depăşită.

Secretul care face o vilă din tablă durabilă în timp e pe de-oparte utilizarea oţelului galvanizat, care rezistă la coroziuneaprovocată în mod normal oţelului de vaporii de apă, dar şi izolaţiaexterioară cu polistiren: "metalul laminat are mici variaţii devolum la schimbări bruşte de temperatură. De exemplu, pentrutreceri ale temperaturii exterioare de la -25 grade la +25 grade,dilatarea elementelor de structură e de ordinul micrometrilor, nicimăcar al milimetrilor, spre deosebire de casele din lemn, la care,din cauza umidităţii şi a căldurii, lemnul se dilată şi secontractă şi în 10-20 de ani prinderile încep să slăbească". Şi,esenţial, spre deosebire de casele "americane", pe structură delemn, care sunt foarte vulnerabile la atacul rozătoarelor, care-şifac cuiburi între pereţi, în cazul vilei din tablă "creezi cevaaproape sigilat. Pereţii sunt închişi de jur împrejur cu tablă şicasa se comportă ca o cutie închisă".

Tremură, dar nu se lasă pusă la pământ decataclisme

Cum stricăciunile cele mai grave sunt provocate de furiilenaturii, luăm un studiu ipotetic de caz, făcut de Mircea Savu,arhitectul care a proiectat vilele din tablă: "Metalul e ostructură, maleabilă, are noduri flexibile, n-are noduri rigide şiîn caz de seism automat, o asemenea casă e mult mai stabilă. Când ocasă se mişcă la un cutremur puternic, se presupune că mi se producavarii structurale. La o casă din cărămidă ele sunt ireversibile,betonul când s-a fisurat, nu mai ai ce să-i faci. La o casă dinmetal avariile nu apar în structură ci îi apar pe elementele definisaj. Să repari o casă din oţel e uşor. Dai jos rigipsul,întăreşti stâlpii şi grinzile.şi chiar dacă mie mi se mişcă uncolţ, e foarte uşor să adaugi elemente suplimentare pentruranforsarea structurii de rezistenţă. La casa de cărămidă, asta e:când casa e terminată, nu mai ai ce face cu ea". Danny Rosenbluthmai aduce un argument pro-tablă: "Ca să nu mai vorbesc de felul încare se construiesc acoperişurile în România, pe structură de lemn,ceea ce face ca în cazul unui cutremur acoperişul să se dezmembrezeprimul. Când e un acoperiş de oţel, structura e completconectată".

Locatarii acestor vile - românii cosmopoliţi, care auvăzut lumea

Nişa căreia i se adresează vilele pe structură din tablă zincatăsunt progresiştii: "Oamenii au o concepţie greşită despre ce credromânii. Românii nu sunt atât de tradiţionalişti pe cât cred uniică sunt. Românii nu se tem să mizeze pe noile tehnologii. Aşa cumoamenii nu mai folosesc linii de telefonie fixă, ci şi-au luat untelefon mobil, cred că oamenii au înţeles că nu mai trebuie săconstruiască ca acum 70 de ani". Mai concret: "Cei pe care noi îitargetăm sunt cei foarte educaţi, care vin în marea majoritate dinmultinaţionale sau au afacerea lor, acei «man of the world», oamenicare au văzut lumea şi beneficiile acestui sistem". Avantaje care,traduse în cifre, înseamnă preţ de achiziţie mai mic cu 10%,suprafaţă utilă în raport cu cea construită (din cauză că pereţiisunt mai subţiri decât cei de zid) cu 10-15% mai mare (câştigul e ocameră mică spre medie per vilă) şi consumuri reduse la jumătate cuîncălzirea (din cauză că pereţii de tablă sunt căptuşiţi peinterior cu 15 cm de vată minerală şi pe exterior cu 10 cm depolistiren). Singurul pericol care i-ar putea paşte pe proaspătcăsătoriţii cosmopoliţi şi cu 2000 euro venit lunar, în cazul încare vor să opteze pentru o astfel de locuinţă, e că riscă săprimească pe lângă tradiţionala urare: "Casă de piatră!" şimodernista "Casă de tablă!".

Citește și: