Raluca ION
Mădălina CHIŢU
6685 vizualizări 30 nov 2013

Gândul vă prezintă o serie impresionantă de poveşti ale unor adevăraţi misionari ai limbii române, oameni care reuşesc prin harul, talentul şi priceperea lor să îi facă şi pe alţii să înţeleagă frumuseţea acestei limbi. Precum Monseniorul Anton Lucaci, omul care l-a învăţat pe Papa Ioan Paul al II-lea limba română sau Badea Cârţan, varianta din 2013. Românul care merge în opinci până la Roma ca să ofere cărţi de acasă românilor din străinătate. Ori precum Mihnea, copilul pentru care faptul că poate să scrie "La mulţi ani, România!" este o minune. Sau ca Mirela Miron, profesoara care a renunţat la un trai călduţ într-o corporaţie pentru a le preda româna copiilor dintr-un sat de munte din Apuseni, ori ca medicii străini veniţi în România care nu au învăţat un singur cuvânt: şpagă. Sau ca informaticianul care a pus DEX-ul pe internet, ca Xavier Montoliu, catalanul care l-a  tradus pe Marin Sorescu, sau ca profesorii care predau româna în lumea întreagă. Veţi face cunoştinţă cu toţi, în cadrul campaniei VORBEŞTE ROMÂNEŞTE, care vă invită să ne gândim într-un fel nou la cuvintele pe care le folosim zi de zi, fără se le dăm prea mare importanţă. De ce am lansat această provocare puteţi citi AICI


S-ar putea ca un occidental de rând să nu fi citit niciodată o carte scrisă de un mare autor român, dar a ajuns cu siguranţă să vadă România pomenită în vreun film sau serial american de succes. Ba chiar o fi auzit vreo două-trei cuvinte rostite, cu accent englezesc şi grimasă din recuzita convenţiilor horror, în ceea ce mulţi străini cunosc drept limba lui Dracula. O limbă ciudată la care noi ciulim intrigaţi urechea şi pe care pe care de-abia o recunoaştem, o limbă vorbită într-o ţară la fel de stranie, cu vampiri, vârcolaci, dragoni şi ţigani vrăjitori. Dar care a dat lumii "Dragostea din tei", pe care o putem auzi până şi pe coloana sonoră a filmului "Happy Feet 2".

Editorialistul gândul Cristian Tudor Popescu analizează filmele şi serialele care prezintă într-un mod atât de straniu România şi vorbeşte despre felul în care ni s-ar putea schimba în anii ce urmează imaginea în cinematografia lumii.

România, un decor de mucava

Pentru mulţi dintre cineaştii străini, România este un fel de Patagonia. "Patagonia este o ţară imaginară aproape, deşi nu-i aşa, ea există, o ţară exotică, o ţară unde se poate întâmpla orice, bântuită de tot felul de făpturi. Asta este referinţa. România este Patagonia pentru cinematografia mondială, ba chiar mai rău", crede Cristian Tudor Popescu. Nu poate să nu remarce viziunea superficială pe care cineaştii străini o au asupra României: "O viziune din avion sau din zbor. Nu a stat nimeni, niciun cineast străin, să privească cu atenţie România s-au luat referinţe vagi, din surse absolut dubioase, nedocumentate. A fost pusă ca un fel de decor de mucava, care nu prea interesează cum arată, mergând până la jigniri", a văzut realizatorul emisiunii "Cine Te Prinde" de la Pro Cinema. Semnul sub care s-a situat, de la bun început România în film a fost cel al fantasticului. "Nenumăraţii „draculi” care au umplut ecranul atâtea decenii îşi aveau sălaşul unde? În Transilvania. Nu România, Transilvania. Aşa este menţionată ţara lui Dracula în toate filmele în care apare acest vampir. Dar semnul s-a aşezat pe imaginea României – este ţara unei făpturi supranaturale, unde, pe lângă vampiri, mai trăiesc tot felul de fiare fantastice", spune Cristian Tudor Popescu.

"Lui Francis Ford Coppola "Dracula" i-a salvat familia"

Se întâmplă uneori ca un regizor să apeleze la limba română atunci când vrea să dea un aer de exotism unei pelicule. Dacă la străini impactul este cel scontat, pentru noi românii efectul este cel invers. Cristian Tudor Popescu dă drept exemplu filmul "Dracula", al lui Francis Ford Coppola: "Este un film pentru care Ford Coppola a venit să facă pelerinaje la presupusele rămăşiţe ale lui Vlad Ţepeş de la Snagov pentru că i-a salvat familia. Cu filmul ăsta, o prostie, a reuşit să îşi redreseze situaţia financiară după catastrofa unei capodopere, adică „Apocalypse Now” – unul dintre cele mai mari filme ale istoriei cinematografului care a fost un fiasco financiar. În acest "Dracula" al lui Ford Copola se aud cuvinte româneşti, la un moment dat. Bineînţeles că pe tine te pufneşte râsul ca spectator român să îl auzi pe Gary Oldman spunând cu accent „Regin, dragostea mea”… s-a dus dracu' tot efectul. Deci, este aceaşi viziune, aceaşi atitudine epidermică faţă de limba română, ca şi faţă de România şi faţă de cultura română", arată editorialistul.

Ghiţă Mureşan, un fel de făptură fantastică

Dar România nu este doar o ţară a vampirilor, ci şi a altor făpturi supranaturale, cum sunt dragonii care, în seria Harry Potter, vin din Transilvania. E patria unor ritualuri ciudate, precum cele descrise în "Dosarele X", în episodul "The Căluşarii", sau sursă a unor incantanţii bizare cum auzim în "Eyes Wide Shut", al lui Stanley Stanley Kubrick, unde putem asculta o slujbă românească de cununie dată pe reverse. "O altă făptură fantasmagorică" apare în filmul "Uriaşul meu", cu Ghiţă Mureşan. "Este prezentat ca o curiozitate, ca un soi de trol, să-i spunem, de făptură fantastică. Ce putea el să fie Ghiţă Mureşan decât român?", se întreabă editorialistul gândul.

Gimnasta româncă din Seinfeld

Ţiganii români, cu al lor pitoresc şi ale lor vrăjitorii, sunt prezenţi în mai multe filme şi seriale internaţionale, de la "Omul care a plâns", care-l are în distribuţie pe Johnny Depp, până la "Vânătorii de comori", cu Tia Carrere în rolul principal. În "Copiii tatălui", film care-l are ca protagonist pe Clive Owen, Oana Pellea joacă, în limba română, rolul unei ţigănci, Marichka. Ţiganii apar şi într-un episod al serialului "Minţi criminale", unde răpesc fete, le ucid părinţii şi vorbesc cu "puiule". Referiri la criminali români sunt făcute şi în alt serial de succes, "NCIS Los Angeles", unde, în episodul numit chiar "Familia", este prezentat un clan mafiot românesc de care se leagă, în cel mai nefericit mod posibil, copilăria unuia dintre personajele principale ale serialului, Callen.

România nu apare doar în contexte nefericite, ci şi în replici pline de umor. Însă nu neapărat şi de preţuire. Într-unul dintre episoade, Seinfeld are o iubită gimnastă din România, premiată cu argint la Olimpiadă. "O gimnastă Jerry, gândeşte-te la flexibilitate", îi spune Kramer, gândindu-se la posibilele performanţe extrasportive ale acesteia. Iar în serialul "Friends", Monica face referire la România cea săracă atunci când primeşte un bacşiş de 20.000 de dolari.

VORBEŞTE ROMÂNEŞTE. Xavier Montoliu, catalanul care a început să înveţe româna cu "Atenţie, se închid uşile" şi a ajuns să îl traducă pe Marin Sorescu

VORBEŞTE ROMÂNEŞTE. Povestea poliţistului britanic care a venit în România să facă o bibliotecă pentru copii

VORBEŞTE ROMÂNEŞTE. Un nigerian, un yemenit şi o franţuzoaică. Povestea medicilor străini care vorbesc perfect româneşte. Un singur cuvânt le lipseşte din vocabular: ŞPAGĂ

VORBEŞTE ROMÂNEŞTE. Profesoara care a renunţat la salariul şi maşina de serviciu de la multinaţională pentru a-i învăţa limba şi literatura română pe copiii din Apuseni

VORBEŞTE ROMÂNEŞTE. Povestea copilului pentru care faptul că poate să scrie "La mulţi ani, România!" este o minune

VORBEŞTE ROMÂNEŞTE. Cum ne-au învăţat limba ambasadorii Franţei şi Marii Britanii: „Dacă nu vorbesc română, atunci nu mai sunt credibil”. VIDEO

VORBEŞTE ROMÂNEŞTE. Badea Cârţan, varianta din 2013. Românul care merge în opinci până la Roma ca să ofere cărţi de acasă românilor din străinătate

VORBEŞTE ROMÂNEŞTE. Povestea Monseniorului Anton Lucaci, omul care l-a învăţat pe Papa Ioan Paul al II-lea limba română: "La schimb, el m-a învăţat limba sfinţilor"

Realitatea socială şi politică din România, prezentată într-un fel grav eronat

Potrivit lui Cristian Tudor Popescu, de-a lungul timpului au fost făcute filme grav eronate în ceea ce priveşte adevărul social şi politic din România. "De pildă, în 1993, un film franţuzesc cu Pierre Mondy în rolul principal, "Fratele trădat". În el este vorba de un vechi militant al Partidului Comunist Francez, care vine după ani şi ani în România la mormântul fratelui său – Laszlo, care e de origine maghiară, care e din Transilvania şi care a fost arestat şi omorât într-o celulă de către Securitate. Ce găseşte fratele lui Laszlo în România post-revoluţionară? Găseşte un sat de maghiari epurat etnic. Maghiarii au fost înlocuiţi, ucişi, şi înlocuiţi cu români. Două femei maghiare sunt hăituite de securişti care sunt români. Pe unul din ei îl cheamă Victor Brucan, este director de hotel. Este o varză, un kiveci, nu ghiveci, adică combinaţie de kitsch cu ghiveci, înfiorătoare despre România. Mai este  "Morile de vânt ale zeilor", despre o ambasadoare americană în România, în 1989, care încearcă să rezolve relaţiile americane cu ţările comuniste. Iar o grămadă de aberaţii, iar circulă pe aici, prin România, tot felul de securişti înaripaţi cu seringi care injectează oamenii", spune Cristian Tudor Popescu.

"What I say to you, tâmpitule, idiotule, e să vii la 8 dimineaţa aici, că m-ai nenorocit"

Din galeria personajelor româneşti din cinematografia mondială a ultimelor zeci de ani unul dintre cele mai luminoase apare în serialul american preamiat cu Emmy "Breaking Bad". Bogdan este un român care îşi deschide o spălătorie auto în SUA şi este interpretat de un fizician român pasionat de actorie - Marius Stan, cercetător principal la Argonne National Laboratory din Chicago şi cercetător emerit la University of Chicago.

„No, that’s not what I say to you. What I say to you, tâmpitule, idiotule, e să vii la 8 dimineaţa aici, că m-ai nenorocit. Du-te dracului”, e replica cu care i-a cucerit pe americani Marius Stan, care e în serial angajatorul personajului principal, Walter White. Când a ajuns să joace în "Breaking Bad", fizicianul lucra, alături de soţia sa Liliana, la laboratorul din Los Alamos New Mexico, în care s-a fabricat prima bombă nucleară şi unde a creat şi condus departamente de fizică şi chimie a materialelor.

„Am să dau vina pe copiii mei, Patricia şi Tiberiu. Eram cu toţii în Los Alamos, în New Mexico, atunci când au început filmările la acest serial. Patricia şi-a dorit foarte mult să fie figurant în acest film”, a povestit Marius Stan.

A trebui să îşi însoţească copiii, deoarece erau minori şi trebuiau să vină cu unul dintre părinţi. Acesta îşi mai aminteşte că la sfârşitul probei de audiţie, pe care au dat-o doar copiii lui, i s-a făcut o poză în care apare alături de Patricia şi Tiberiu. „După un timp am primit un telefon. Producătorii vroiau să ştie dacă nu cumva şi tatăl vrea să spună o frază în episodul pilot, deoarece aveau nevoie de cineva să joace rolul unui proprietar al unei spălătorii auto”, mai spune Marius Stan.

Iniţial, rolul nu era pentru un român

Rolul nu fusese scris pentru un român, dar producătorii au decis să schimbe scenariul atunci când au aflat care este ţara de origine a lui Marius Stan. În acel moment, cei din echipa de producţie au decis ca patronul de spălătorie să fie de origine română, pentru ca rolul să capete naturaleţe şi credibilitate. „În episodul pilot vorbesc la telefon în româneşte, în sezonul 3 mai spus câte ceva în româneşte şi cam atât. Pe urmă în majoritatea scenelor vorbesc în limba engleză, cu un foarte frumos şi delicat accent românesc”, spune Marius Stan. Accent cu care se mândreşte şi de care nu a încercat niciodată să scape. „Noi românii avem un ‘r’ destul de puternic. Îl mai au şi spaniolii. Nu am încercat niciodată să pierd acest accent, deşi poate că aş putea. De exemplu, atunci când ţin prezentări ştiinţifice, pentru un scurt timp mă pot concentra şi pot vorbi engleză fără accent prea puternic”, mărturiseşte Stan.

Un pas înainte pentru imaginea României: personajul e "exploatator"

În ceea ce priveşte replicile pe care le spune în română, interpretul personajului Bogdan din "Breaking Bad", spune că producătorii l-au rugat două lucruri: să improvizeze o conversaţie telefonică cu cineva şi să vorbească în româneşte. „M-au rugat să le dau traducerea în limba engleză a ceea ce urma să spun ca să nu existe probleme mai apoi cu reţeaua de distribuţie”, îşi aminteşte Marius Stan.

Întâmplarea prin care fizicianul a ajuns să joace în serial a dus la un mare progres pentru imaginea României în străinătate, crede Cristian Tudor Popescu. "În Breaking Bad, personajul e exploatator, e patron, ceea ce e un pas înainte. Până acum românii nu puteau fi decât interlopi, decât persoane dubioase aflate în nişe din astea sociale. E un pas înainte, ăla e măcar un patron".

"Am considerat tot timpul o onoare că se vorbeşte despre noi"

Cristian Tudor Popescu crede că acest fel de a zugrăvi România în filme nu a apărut din neant. "Este şi vina noastră. Nu am făcut mare lucru noi pentru a o contracara. Ne-am şi complăcut în această situaţie. Adică, am considerat tot timpul că e bine că se vorbeşte despre noi. Domn'e, e bine că se pomeneşte acolo de România, O! Ce chestie, ai văzut, vorbesc ăia puţin româneşte în film. Am considerat asta o onoare, indiferent de ce se spunea acolo, ceea ce a fost o atitudine greşită, după părerea mea". Speră ca lucrurile să se schimbe după premiile la marile festivaluri internaţionale obţinute de regizorii români. "Acestea or să schimbe la un moment dat părerea şi viziunea unor regizori străini, care, când vor mai trebui să pună România într-un film, or să-şi spună: Domn'e am văzut totuşi „Moartea domnului Lăzărescu”, am văzut „4,3,2”, am văzut „A fost sau n-a fost”, nu mai putem să punem acolo vârcolaci, vampiri, ţigani, vrăjitori, giganţi şi gimnaste mobile".

Citește și: