Gabriela Antoniu
8930 vizualizări 20 sep 2019

Experimentul ceauşist în materie de construcţii din Bucureştii anilor 80 a fost ironizat şi etichetat, pe bună dreptate, „Ceauşima”. Efectele acestui experiment asupra vieţii bucureştenilor au avut efectul unei bombe atomice. Nu a fost distrus doar un mod de viaţă, ci o parte din istoria şi cultura Capitalei. Oamenii au fost forţaţi să se lepede de trecut, să-şi uite rădăcinile, să-şi renege amintirile. Pentru că planul  lui Ceauşescu a dus şi la demolarea Cartierului Uranus şi Dealul Arsenalului, unde se construieşte astăzi Catedrala Mântuirii Neamului. Există oameni care s-au sinucis de disperare. Există lucruri despre care nu se mai ştie. Nu se mai ştie că au fost oameni în vârstă care s-au spânzurat de grinda casei pentru că li s-a spus că mâine începe demolarea. Alţii s-au îmbolnăvit de supărare, aşa încât, la scurt timp după mutarea în apartamentul „alocat” de partid, au murit, după cum arată istoricul Georgeta Pop în volumul de interviuri „Esenţa unui oraş. Despre demolări, case şi oameni în Bucureşti”.

Cutremurul din ‘77, pretext pentru demolare

Prima victimă sistematizării Capitalei a fost Biserica Enei. Ctitorită în 1611, lăcaşul de cult avea să sfârşească după 366 de ani, în urma cutremurului din 1977. După acest moment, demolările vor fi făcute într-un ritm alert: capelele Buna Vestire din zona Margeanului (1981) si Izvorul Tămăduirii din Crângaşi (1982).

Citeşte continuarea pe platforma REVOLUTIONS...

Citește și: