Gandul.info
Ana Petrescu
6465 vizualizări 3 sep 2018

La alegerile pentru preşedinte din 2004, în Diaspora s-au prezentat 40.869 de alegători. În primul tur, 54,06% au votat cu Traian Băsescu, atunci primar general al Bucureştiului, care era candidatul propus de Alianţa D.A. (PNL-PD n.r.). Alţi 25,73% l-au ales pe contracandidatul lui Băsescu, Adrian Năstase, la acea vreme premier şi care era susţinut de Uniunea Naţională PSD-PUR.

Cei doi mergeau pe sloganuri puternice. În timp ce Băsescu transmitea ”Să trăiţi bine!”, Adrian Năstase avea mesajul ”Suntem puternici împreună”.

153 de secţii de votare au fost organizate atunci peste hotare. Băsescu a câştigat detaşat în Diaspora al doilea tur de scrutin din 12 decembrie 2004, 72,12% dintre românii din străinătate punând ştampila pe candidatul alianţei D.A.

Băsescu câştigă, cu votul a 78% din Diaspora, al doilea mandat de preşedinte

Istoria s-a repetat pentru Traian Băsescu în 2009. La alegerile prezidenţiale, participarea la vot a românilor din străinătate a crescut semnificativ, la 147.754, comparativ cu 40.000 în 2004. Analiştii spuneau că a crescut interesul românilor din străinătate pentru vot, iar odată cu acesta şi numărul secţiilor: 294 în 2009, spre deosebire de 153 în anul 2004.

Din totalul voturilor exprimate în Diaspora, în al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor din 6 decembrie 2009, 115.831 l-au ales pe Traian Băsescu (PDL), însemnând un procent de 78,58% şi doar 31.045 au pus ştampila pe contracandidatul său, Mircea Geoană (PSD-PC), conform datelor Autorităţii Electorale Permanente.

Românii din Italia, Spania şi Republica Moldova l-au ales preponderent pe Traian Băsescu. Astfel, 81,10% (29.013) dintre românii din Spania l-au votat pe Traian Băsescu, în timp ce 18,89% (6.758) au pus ştampila pe Mircea Geoană. În Italia, un procent de 77,76% (33.058 de votanţi) dintre români au votat cu Băsescu, iar 22,23% (9.451) l-au ales pe Geoană.

Cel mai mare succes l-a avut Traian Băsescu în Republica Moldova, unde în al doilea tur a fost votat de 94,82% (11.572 de votanţi).

Băsescu a fost în preferinţele de vot şi ale românilor din SUA, Australia sau Grecia.

Mircea Geoană a avut un număr egal de voturi cu Traian Băsescu în Cuba şi a fost preferat la vot de românii din Brazilia, Argentina, Egipt, Muntenegru, Belarus, Bosnia-Herţegovina şi Georgia.

Comisia parlamentară de anchetă: Băsescu şi Guvernul Boc au întreprins acţiuni concrete pentru fraudarea alegerilor din 2009

Pe 11 mai 2017, majoritatea parlamentară PSD-ALDE a votat, în plenul reunit, înfiinţarea unei comisii speciale de anchetă pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. Forul de specialitate a fost înfiinţat ca urmare a dezvăluirilor făcute de jurnalistul Dan Andronic, în legătură cu noaptea alegerilor prezidenţiale din 2009 şi persoane din anturajul lui Traian Băsescu.

Andronic publicase un articol în care susţinea că, în seara celui de-al doilea tur al prezidenţialelor din 2009, a mers la locuinţa lui Gabriel Oprea, în calitate de consultant politic, unde se aflau, printre alţii, George Maior, şef al SRI la acel moment, Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI şi Laura Codruţa Kovesi, la acea vreme procuroror general al României.

Pe 24 aprilie, Parchetul General a solicitat o anchetă in rem privind existenţa unor suspiciuni în procesul electoral din 2009 şi implicarea unor autorităţi publice şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege.

Acest lucru a creat dificultăţi pentru PSD-ALDE în înfiinţarea comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, trebuind să modifice Regulamentul în vederea schimbării obiectivelor Comisiei, pentru a nu interfera cu ancheta Parchetului General. Atunci a fost introdusă şi obligativitatea persoanelor solicitate să se prezinte în comisiile de anchetă. Cu toate acestea, majoritatea parlamentară nu a reuşit să îi aducă la audieri pe Laura Codruţa Kovesi şi Florian Coldea.

Pe 27 iunie, Parchetul General clasează dosarul, stabilindu-se că "nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea că s-ar fi încercat acte/acţiuni" penale.

Comisia parlamentară de anchetă l-a audiat doar pe unul dintre protagoniştii turului secund de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 2009, pe Mircea Geoană. Traian Băsescu nu a fost invitat la audieri.

Viorel Hrebenciuc, fostul sef de campanie al lui Mircea Geoană, a declarat în comisie că suspiciuni au ridicat, la acea vreme, voturile din Diaspora. A dat exemplu cazul ambasadei de la Paris, unde s-a inregistrat cel mai mare număr de voturi, atât în turul 1, cât şi în turul 2. Cei care contestau rezultatele de peste hotare afirmau că era imposibil ca la Paris să voteze un om la 15 secunde.

Numai George Maior a dat curs invitaţiei de a se prezenta la audieri, unde a admis că a fost în seara scrutinului la Gabriel Oprea acasă, la un ”eveniment privat”, el menţionând că are o relaţie de prietenie cu Oprea.

Pe 6 septembrie, Comisia specială de anchetă a emis un raport ale cărui concluzii au fost că preşedintele Traian Băsescu şi Guvernul Boc au întreprins ”acţiuni concrete pentru favorizarea fraudării alegerilor” ca posibile infracţiuni fiind indicate constituirea de grup infracţional, fal şi uz de fals.

Amploarea acţiunilor care se impută fostului preşedinte şi membrilor Guvernului PDL de atunci a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor, se precizează în raportul comisiei. Referitor la măsurile propuse, Comisia a susţinut că numai PÎCCJ poate decide dacă începe urmărirea penală împotriva lui Traian Băsescu. Cu toate acestea, de când a fost prezentat raportul Comisiei de anchetă până în prezent, nicio instituţie nu a anunţat măsuri de anchetare a unei posibile fraudări a alegerilor din 2009.

Diaspora, participare record la prezidenţialele din 2014, câştigate de Iohannis

Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc în opţiunile alegătorilor din Diaspora la primul tur de scrutin al prezidenţialelor, cu 73.912 voturi (46,17%), urmat de Victor Ponta, cu 25.466 de voturi (15,89%), Monica Macovei - 24.342 (15,20%) şi Elena Udrea cu 15.656 (9,78%), potrivit rezultatelor finale ale AEP.

Numărul secţiile de votare organizate în străinătate a fost 294, la fel ca la prezidenţialele din 2009.

La al doilea tur de scrutin prezidenţial, Klaus Iohannis, care candida din partea ACL (alianţa PNL-PDL – n.r.) a obţinut în Diaspora 89,73% din voturi, în timp ce Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC a fost votat de numai 10,26% dintre românii de peste hotare.

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Problemele cu votul din Diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din Diaspora să vină la vot devreme, menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

Dar situaţia a fost similară şi în al doilea tur, iar presa din ţară şi cea internaţională au relatat incidentele de la sediile ambasadelor româneşti. Mesajul scandat la primele ore “Vrem să votăm” s-a transformat rapid în “Votaţi şi pentru noi” şi a fost transmis prin reţelele de socializare celor rămaşi acasă.

La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, precizând că a luat decizia ca "om de onoare", "într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile".

Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat acest lucru, Biroul Electoral Central "nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens". Potrivit lui Meleşcanu, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.

Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21.00.

Titus Corlăţean, acuzat de DNA în Dosarul votului în Diaspora

DNA a cerut Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, fost ministru al Afacerilor Externe, pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia ministerială.

"În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate", precizează DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii arătau că dreptul de vot al cetăţenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat, atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât şi prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept.

DNA a adăugat că Titus Corlăţean a nesocotit o parte dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secţii de votare în localităţi în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane şi că ar fi organizat, fără vreo documentare ori justificare, secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

Pe 7 iunie iunie 2016, dosarul a fost trimis de Biroul Permanent al Senatului la Comisia juridică, la a treia convocare pe această temă. Senatul a amânat de două ori discutarea solicitării DNA pentru că şedinţa Biroului permanent nu a întrunit numărul necesar de membri prezenţi.

Senatul respinge cererea de urmărire penală a lui Corlăţean

Pe 21 iunie 2016, Senatul a respins cererea de urmărire penală formulată de DNA pe numele fostului ministru de Externe, Titus Corlăţean.

Acesta a susţinut în plenul Senatului că stabilirea numărului de secţii de votare în străinătate ţine cont de resursele disponibile ale MAE, ''inevitabil limitate''.

El a adăugat că a simţit "un profund regret" pentru români de bună credinţă care nu au putut să voteze şi a subliniat că instituţia pe care a condus-o este foarte transparentă.

"Milioanele de români care sunt în străinătate... Poate că sunt trei milioane, poate mai mult mai puţin... care milioane vin la vot, au fost în toate ciclurile până la noiembrie 2014, au fost legende. În toate raportările anterioare au fost, în general, zeci de mii de români care au votat, nu milioane, nici măcar sute de mii, până în noiembrie 2014", se apăra fostul ministru de Externe.

Corlăţean a argumentat că ambasadele au propus să fie înfiinţate 320 de secţii, iar ministerul a acceptat 294 de secţii de votare, acelaşi număr ca la alegerile prezidenţiale din 2009.

Votul prin corespondenţă, adoptat de Parlament în 2015

În octombrie 2015, deputaţii au adoptat, decizional, Legea votului prin corespondenţă, în forma propusă de comisie, fiind prevăzut ca acest tip de vot să fie aplicat doar la alegerile parlamentare.

Proiectul de lege adoptat de Senat stabilea că votul prin corespondenţă se aplica şi pentru alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, dar reprezentanţii PSD au propus ca acest vot să rămână doar pentru alegerile parlamentare, în timp ce UDMR dorea ca acest tip de vot să fie valabil doar pentru scrutinul prezidenţial.

"Pentru prezidenţiale sunt nişte particularităţi şi mai avem până în 2019, este un proiect pilot, până atunci vedem ce se întâmplă. Nu este că nu vrem să facem, dar am considerat că vrem să vedem ce se întâmplă în toamna lui 2016, când votul prin corespondenţă va fi aplicat la parlamentare", explica preşedintele Comisiei de atunci, Gabriel Vlase (actual şef SIE), eliminarea din proiectul votului prin corespondenţă a aplicării lui în alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, rămânând doar pentru alegerile parlamentare.

La propunerea PSD a fost eliminată din proiect posibilitatea înscrierii online în registrul electoral pentru votul prin corespondenţă.

Tot la propunerea social-democraţilor, este interzisă divulgarea secretului votului sub sancţiunea legii penale, exercitarea votului prin corespodenţă este personală, iar exercitarea votului prin corespondenţă în numele altei persoane este interzisă sub sancţiunea legii penale.

La dezbaterile generale, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a promis că, după ce acestă lege va fi votată, va cere continuare discuţiilor pentru a se extinde proiectul şi pentru alegerile prezidenţiale.

"Imediat după ce această lege va fi votată, eu voi cere Comisiei speciale să continue discuţiile pentru a se realiza proiectul de lege şi pentru alegerile prezidenţiale. Fiind proceduri puţin diferite, este nevoie de o analiză mult mai serioasă pentru cele două tururi de scrutin din punct de vedere logistic şi al infrastructurii, nu s-a dorit să se mai găsească încă un motiv pentru ca legea de azi să fie amânată. Toate aceste discuţii vor înceta şi se va vedea că toţi cei care nu au avut încredere că vor fi aceleaşi prevederi şi la alegerile prezidenţiale ori s-au înşelat, ori au vrut să umbrească acest succes al tuturor de azi, care este de fapt succesul românilor de pretutindeni", a spus Dragnea.

PNL depune în Parlament, la toamnă, proiecte pentru introducerea votului electronic şi creşterea numărului aleşilor în Diaspora

Senatorul PNL, Viorel Badea, aflat la al treilea mandat de parlamentar de Diaspora, a declarat, pentru Mediafax, că liberalii vor depune, începând cu sesiunea din această toamnă, două proiecte de lege. Unul prevede introducerea votului electronic, iar cel de-al doilea va viza creşterea numărului de aleşi în Diaspora de la 6 la 12.

“O se depunem acum, în toamnă, un proiect care prevede mărirea numărului de parlamentari în Diaspora de la 6 la 12, precum şi introducerea votului electronic, dar votul electronic pe telefon, cu aplicaţie de pe computer, tabletă sau telefon, nu la cabină. Pentru că se poate face vot electronic şi la cabină, cum este în America. Dar trebuie făcut într-o manieră care să nu permită nicio ingerinţă, trebuie făcut fără stocare pe server, să se contabilizeze numărul celor care votează, dar să nu vadă nimeni cine a votat”, a explicat pentru Mediafax, Viorel Badea, care este senator din 2008.

El crede că votul electronic nu a fost introdus până în prezent din cauza lipsei de voinţă a majorităţii parlamentare.

”Este o problemă de voinţă din partea majorităţii. Înseamnă că atâta timp cât va exista o majoritate de stânga în România, va face tot posibilul ca oamenii din Diaspora să nu se poată exprima prin vot, prin diverse modalităţi, începând de la numărul limitat al secţiilor de votare până la introducerea unor documente necesare votului care sunt complicat de prezentat, birocratizate”, acuză Badea.

Întrebat de Mediafax de ce nu a fost introdus votul electronic, când a existat o majoritate parlamentară de dreapta, senatorul PNL a răspuns: ”Da, nu s-a întâmplat nimic pentru că şi atunci, mulţi dintre cei care decideau nu erau foarte convinşi de rolul pe care îl are Diaspora. Eu, personal, le spuneam de fiecare dată că 25% din populaţia ţării este în afara ţării şi nu poţi să nu ţii cont de voinţa a 25% dintre cei care votează”.

Viorel Badea apreciază că românii din strănătate pot influenţa votul doar în măsura în care Diaspora este lăsată să îşi exercite dreptul la vot.

”Influenţa directă a Diasporei la vot este numai în condiţiile în care ei să îşi poată exercita dreptul la vot, în măsura în care există secţii de votare multiple, vot prin corespondenţă etc. Dacă ei au posibilitatea să voteze, atunci influenţa este majoră. Infuenţa indirectă, înseamnă că mulţi dintre ei au discutat cu rudele de acasă şi evident au sugerat care sunt personajele politice pe care să le susţină în cursa electorală. Eu cred că influenţa a fost mult mai vastă decât cea directă”, a completat Badea.

Chestionat de Mediafax, dacă ar putea exista probleme la prezidenţialele din 2019 cu votul în Diaspora, Viorel Badea a replicat: ”Eu cred că vor fi probleme şi mai mari pentru că, din câte văd eu, PSD încearcă să limiteze foarte mult posibilitatea de vot în Diaspora. Dar cred că dacă vor face aşa ceva, nu vor reuşi decât să capaciteze mult mai mult decât ar face-o dacă, evident, li s-ar da posibilitatea să iasă la vot. Oamenii sunt în stare să facă şi 100 de km, dacă simt că cineva le îngrădeşte un drept”.

Pe 21 februarie 2017, deputaţii au respins, decizional, un proiect de lege pentru modificarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (AEP) al deputatului PNL, Ovidiu Raeţchi. Iniţiativa legislativă prevedea prevederea triplarea numărului de parlamentari pentru Diaspora, la 6 senatori şi 12 deputaţi. În prezent, numărul aleşilor pentru Diaspora este de 2 senatori şi 4 deputaţi.

Cei din Diaspora nu se simt reprezentanţi

“Statul român nu a fost pregătit de acest exod şi nu este pregătit nici în acest moment. Nu s-au trezit să înţeleagă că vorbim despre mai mult de o treime de români care sunt afară. Vă mai spun o temă şi am obosit să vorbesc despre reprezentarea în Parlament. Noi ar trebui ca, în acest moment, să avem o treime din parlamentari din Diaspora, care ar trebui să apere drepturile lor. Abia atunci am putea discuta despre rezolvarea problemelor. Dar în momentul acesta, avem patru deputaţi şi doi senatori. Şi atunci ce să facă patru deputaţi şi doi senatori în Parlament? Nici nu se aude vocea lor. O dată la trei săptămâni, se mai aude câte o interpelare, câte o idee firavă, dar vorbim despre foarte mulţi români în afară care ar trebui reprezentaţi în Parlament, aceştia să cunoască problemele lor, să stea de vorbă cu ei şi atunci, într-adevăr, să facă demersuri pentru a le rezolva problemele”, a declarat Daniel Ţecu, preşedintele Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE).

 

Citește și: