Daniela Timofti
3646 vizualizări 10 sep 2018

Potrivit Ministerului Educaţiei, numărul elevilor înscrişi în sistemul de învăţământ în anul şcolar 2017-2018 era cu aproape 500.000 mai mic decât în anul de învăţământ 2009-2010.

“Conform Institutului Naţional de Statistică, ale cărui date stau la baza rapoartelor elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, avem următoarea situaţie pe ani şcolari: 2009/2010 - 3.399.112 de elevi; 2010/2011 - 3.353.907; 2017/2018 - 2.908.872. (...) Ministerul Educaţiei Naţionale estimează că numărul elevilor înscrişi în anul şcolar 2018/2019 va fi de aproximativ 2.900.000”, a declarat Biroul de presă al Ministerul Educaţiei.

Potrivit ultimelor date publicate de Institutului Naţional de Statistică, rata abandonului şcolar în România s-a menţinut şi nu e de vină pentru scăderea numărului de elevi. “Potrivit datelor primite INS, rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial, în anul şcolar 2010-2011, a fost de 1,8%. Ultimele date publicate de INS se referă la anul şcolar 2015-2016, când a fost raportată tot o rată a abandonului şcolar de 1,8%.”

inceput de an scolar

Deci nu abandonul este marea problemă, ci demografia. Milioanele de români - cei mai mulţi, oameni tineri cu copii mici - care au ales străinătatea şi au lăsat curţile şcolilor goale.

“Trebuie să ne uităm la demografie. Rata de fertilitate în România este 1,3, media europeană fiind de 1,5. Avem cea mai mică rată de fertilitate din Europa. A doua explicaţie este migraţia. România este ţara din lume care după Siria a pierdut cea mai multă populaţia, iar noi am pierdut-o în vreme de pace. Trebuie să ne gândim la profilul acestor tineri. Au plecat tineri care poate nu au fost cei mai educaţi, că au plecat din mediul rural, dar şi din cauza sărăciei, însă au plecat la o vârstă la care doreau să muncească şi să-şi întemeieze familii”, atrage atenţia preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu.

În aceste condiţii, efectele sunt devastatoare. Avem o generaţie pe hârtie, dar nu şi între graniţele ţării.

“O parte din copii României sunt crescuţi şi merg la şcoală în alte ţări.(...) Putem să-i avem înregistraţi ca cetăţeni români, dar nu-i vom avea niciodată în şcoli”, afirmă Daniela Vişoianu.

Pe de altă parte, expertul susţine că abandonul şcolar reprezintă şi un efect al lacunelor din sistemului educaţional.

“Un copil nu abandonează şcoala, ci treptat, ŞCOALA îl abandonează pe el, neoferindu-i oportunităţi, fără dascăli în care să aibă încredere.(...) Învăţământul ne arată că nu ne pasă de această generaţie. Este cea mai preţioasă generaţie, pentru că sunt puţini şi sunt doriţi.(...) Aceşti copii doriţi sunt puţini, iar părinţii vor să aibă parte de educaţie bună. Dacă noi, ca stat, alegem să ne batem joc de copii, sigur că apare abandonul şcolar. În loc ca fiecare copil să fie preţios şi să nu ştim ce să mai facem ca să aibă acces la un serviciul bun şi de calitate, noi continuăm să lăsăm lucrurile în virtutea inerţiei, risipim resursele părinţilor bogaţi, care aleg soluţii private de educaţie”, a mai adăugat Daniela Vişoianu.

elevi la scoala

“Cauzele abandonului încep de la sărăcie până la incapacitatea sistemului de a reacţiona. Avem profesori foarte slabi pregătiţi, iar infrastructura nu permite accesul copilului din zonele defavoritate la educaţie de calitate. Cauzele sunt multiple şi nu le putem reduce doar la sociale sau la sistemul educaţional”,  este de părere sociologul Gelu Duminică.

Sistemul trebuie schimbat de la bază

“În momentul în care ai parte de educaţie de calitate şi nu vii la şcoală doar ca să ieşi analfabet cu diplomă, logic că dorinţa de a abandona este din ce în ce mai mică, dintr-un simplu motiv: înţelegi utilitatea şcolii, că şcoala te pregăteşte pentru a deveni adult activ şi independent. Avem circa 40% din tineri care sunt analfabeţi funcţionali, adică au terminat clasa a VIII-a, ştiu să citească, dar nu ştiu ce citesc. Cu astfel de capacităţi, sigur că respectivele persoane nu sunt pregătite pentru piaţa muncii, vor deveni săraci cu diplomă, ceea ce este în contradicţie cu misiunea educaţiei”, atrage atenţia sociologul.

Pe de altă parte, Ministerul Educaţiei Naţionale susţine că au fost implementate mai multe reforme pentru reducere a abandonului şcolar.

“Pentru încurajarea participării şcolare şi a reducerii abandonului şcolar, Ministerul Educaţiei Naţionale, pe lângă cadrul legislativ care garantează dreptul la educaţie, a dezvoltat un sistem de reglementări centrate pe aspecte specifice, a elaborat planuri naţionale şi strategii de incluziune socială şi a pus în aplicare programe de intervenţie destinate diferitelor grupuri ţintă, pornind de la analiza cauzelor neparticipării şcolare.(...) Legea Educaţiei Naţionale permite organizarea învăţământului la domiciliu/în spital pentru copiii/elevii nedeplasabili, cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade mari de spitalizare; în acest sens a fost aprobată Metodologia-cadru privind şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale”, se mai arată în comunicatul trimis de Ministerul Educaţiei.

început de an scolar

Rata totală de fertilitate în România a scăzut sub pragul critic de 2,1 (sub care are loc scăderea populaţiei) ajungând la un minim istoric de 1,428, la care vorbim de un declin demografic, în care populaţia se reduce cu cinci români în fiecare oră. Datele apar într-un proiect depus la Parlament, prin care se încurajează naşterile noi, iar mamele să poată ieşi la pensie mai devreme.

Aşadar, un document oficial care arată un viitor sumbru. "Dacă se menţine acelaşi ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii, care va rămâne fără salariaţi, cât şi bugetele de sănătate şi de pensii, care vor avea nevoie de sprijn tot mai mare de la bugetul de stat", se menţionează în proiectul depus la Senat şi semnat de zeci de parlamentari.

Nimeni nu ştie exact câţi români sunt peste hotare.

Oficial se vorbeşte de 3,5-4 milioane de oameni. Neoficial, numărul este dublu.

 

Citește și: