Gandul.info
Daniela Timofti
5199 vizualizări 6 aug 2018

Horia Roman a activat în sistemul de sănătate din România peste 20 de ani, timp în care a fost medic, cadru universitar şi director medical la un lanţ de clinici private de proctologie şi flebologie. În urmă cu doi ani, a plecat în Elveţia şi susţine că sistemul de sănătate elveţian se află la 50 de ani distanţă faţă de cel românesc, fapt care-l determină să nu mai profeseze vreodată în România.

“Provin dintr-o familie de medici, suntem zece medici în familie. Părinţii mei mi-au spus întotdeauna să nu cer bani de la bolnav, iar eu nu am cerut niciun ban de la vreun pacient, niciodată, chiar dacă aveam un salariul de 1.900 de lei. Medicina privată m-a făcut să am un venit care să nu cad în “tentaţiile” şpăgii. În Elveţia am fost primit cu braţele deschise, mi-au recunoscut meritele. Sunt recunoscut profesional aici. (...)  Aveam toate calităţile să fiu promovat la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, cu toate asta am rămas 20 de ani asistent universitar”, povesteşte Horia Roman, medic român stabilit în străinătate.

Nu sărăcia l-a alungat, ci compromisurile din sistem.

“Câştigam suficient ca să fie în regulă, însă nu mai puteam suporta compromisurile profesionale. În spital nu aveam ce ne trebuia. M-am trezit într-o gardă de urgenţă la 3 noaptea încercând să suturez un intestin la un bătrân care a avut ocluzie intestinală şi nu aveam fire de sutură. Am stat cu bolnavul vreo 2-3 ore, aşteptând să caute asistentele pe undeva un fir de sutură. Acest fir de sutură costă 9-11 lei, nu se punea problema că nu sunt bani să se cumpere un astfel de fir sau că vorbim despre chirurgie robotică, ci doar de neglijenţă crasă şi lipsă de aprovizionare. Nu am mai suportat să vină pacientul la mine, iar eu să-i promit că intervenţia chirurgicală se va desfăşura în condiţii bune, când eu foarte bine ştiam că nu va fi aşa”, povesteşte medicul român.

Salon de spital Timişoara

El priveşte cu amărăciune către România şi consideră că în prezent, în sistemul de Sănătate din ţară, pacienţii au nevoie de noroc. Dar pentru Horia Roman, România a devenit cel mult o destinaţie de vacanţă.

“Diferenţa dintre sistemul medical elveţian şi cel din românesc este ca de la cer la pământ. Sunt vreo 50 de ani diferenţă. Noi ne amăgim că s-a deschis în Bucureşti un centru cu un aparat performant, ne amăgim pentru că, în restul sistemului, acel aparat performant este în curtea gunoaielor. (...) Orice om care ajunge pe masa de operaţii, indiferent că este savant sau politician este egal în faţa bolii şi-şi pune toată speranţa în medic, iar acel medic nu trebuie să se gândească la rata de la gardul din spatele casei, cu ce o plăteşte. Chestia că autorităţile fac ceva ca să aducă medicii înapoi este O MINCIUNĂ PROPAGANDISTICĂ. Nu fac nimic, sistemul e la pământ. Nu poţi să-ţi faci meseria de medic din cauza birocraţiei, a faptului că nu ai cu ce să lucrezi, iar dacă se întâmplă ceva tot medicul e de vină. (...) Niciodată nu aş putea reveni ca să profesez. Sunt fericit în fiecare zi că lucrez într-un spital având de toate, vin cu plăcere în România, însă ca turist”, a mai spus doctorul.

Horia Roman crede că, dacă autorităţile ar face reforme, ar exista o şansă ca exodul medicilor să se oprească.

“Dacă s-ar da speranţe medicilor tineri că începe să se schimbe ceva în sistem, că se fac reforme, poate în acest mod ar putea să oprească plecarea medicilor. Deocamdată, nu se pune problema ca tinerii să nu plece. (...) Poate dacă s-ar schimba măcar ceva, tinerii ar veni înapoi şi nu ar mai pleca. Eu am aşteptat 20 de ani aşteptând să fie bine şi am plecat la 47 de ani, după ce am văzut că nu se mai poate”, mărturiseşte cu amărăciune Horia Roman.

Grevă în Sănătate

Numărul solicitărilor depuse la Colegiul Medicilor din România de către cei care doresc să profeseze peste hotare este totuşi în scădere.

Ministerul Sănătăţii susţine că, împreună cu Guvernul, a luat o serie de măsuri care au rolul de a diminua procesul de migrare al medicilor şi personalului medical.

Cea mai important: creşterea salariilor în sistemul de sănătate.

“În urma aplicării Legii salarizării, începând cu data de 1 martie 2018, medicii şi asistenţii medicali au beneficiat de salarizare la nivelul anului 2022, iar veniturile acestora s-au mărit considerabil. Creşterile salariale s-au aplicat în 2 etape: Începând cu 1 ianuarie 2018, salariile brute ale personalului medical au crescut cu 25% faţă de nivelul acordat în luna decembrie 2017, inclusiv cel al sporurilor aflate în plată la 31 decembrie 2017. Începând cu 1 martie 2018, salariile medicilor şi asistenţilor medicali au crescut la nivelul salariilor de bază stabilite la nivelul anului 2022”, se arată într-o informare transmisă de Ministerul Sănătăţii.

Sursa citată mai menţionează că au beneficiat de aceste creşteri ale salariului de bază şi medicii rezidenţi, în funcţie de specialitate şi gradul de pregătire, precum şi alte categorii de personal sanitar.

“Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului. Prin acest act normativ se reglementează următoarele: redistribuirea locurilor/posturilor rămase neocupate la finele repartiţiei concursului de rezidenţiat, organizarea de către Ministerul Sănătăţii, în cazul în care au mai rămas locuri/posturi libere, în primul semestru al anului următor, a unei sesiuni extraordinare a concursului de rezidenţiat”, arată instituţia.

Tocmai pentru a încerca oprirea exodului forţei de muncă din sistem, a fost înfiinţat Centrul de Resurse Umane în Sănătate Publică. Structura are rolul de a coordona implementarea politicilor de resurse umane în sănătate la nivel naţional şi de a acorda asistenţă medicilor români din ţară şi celor din străinătate, care doresc să revină în ţară, indiferent dacă şi-au făcut specializarea în ţară sau în străinătate.

Sfinţire saloane de spital

Oficialii de la Bucureşti recunosc, poate prea târziu, că ceea ce s-a întâmplat are urmări grave chiar azi în Sănătate.

“Plecarea personalului de specialitate medico-sanitar bine pregătit şi cu experienţă profesională este o realitate în spaţiul comunitar, care îşi pune amprenta asupra sistemului public sanitar, fapt ce poate conduce la dificultăţi în ceea ce priveşte o optimă funcţionare a întregii activităţi desfăşurate în unităţile sanitare publice, precum şi în asigurarea efectivă a accesului egal al cetăţenilor la îngrijirile medicale şi creşterea calităţii vieţii populaţiei”, se mai arată în comunicatul trimis de Biroul de Presă al Ministerului Sănătăţii.

Potrivit datelor centralizate de Colegiului Medicilor din România, în ultimii 10 ani, aproape 15.000 de cadre medicale au plecat să profeseze în afara graniţelor. Totuşi, din statistici se poate observa o scădere a numărului de solicitări pentru eliberarea documentelor de plecare. Dacă în 2010 erau peste 2.800 de astfel de cereri, anul trecut, în 2017, abia au trecut de 1.200.

“Numărul acestora a început să scadă înainte de a creşte salariul medicilor, deci nu salariul ar fi principalul motiv care-i determină pe medici să plece. (...) Unii se gândesc poate că vor să profeseze într-un spital de calitate, unde au la îndemână o echipă complexă. În general, pleacă medicii tineri, care îşi doresc să-şi facă meseria concret. (...) O parte dintre medicii care au plecat s-au întors, dar şi-au deschis cabinete private, nu au mai mers la spitalele publice”, a declarat Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Potrivit Colegiului Medicilor din România, cei mai mulţi medici români preferă să profeseze în Franţa (328), Marea Britanie (250) şi Germania (168). De asemenea, mulţi sunt interesaţi şi de ţări precum Emiratele Arabe, Suedia, Irlanda sau Spania.

 

Citește și: