Burse şi cazare pentru elevi. Cum îşi “sponsorizează”patronii viitori subalterni

Patronul unei firme de construcţii din Alba Iulia, care s-a confruntat cu lipsa forţei de muncă, a înfiinţat din propriile fonduri un centru de formare profesională, în care se specializează fierari, dulgheri, zidari, finisori, electricieni, instalatori sau sudori. Şi nu este singurul din ţară.

Călin Pădurean, proprietarul Centrului de formare profesională Dialuk, şi-a luat şi măsuri de siguranţă: şcolarizarea este gratuită în cazul în care cei înscrişi sunt de acord să muncească 36 de luni la firma sa ori la alte firme partenere.

”Ideea de a înfiinţa Centrul de Formare Profesională Dialuk mi-a venit încă din anul 2013, din cauza lipsei forţei de muncă pe anumite meserii. Atunci m-am gândit să dezvolt un proiect în care să fac acea şcoală care cuprinde şapte meserii: fierar, dulgher, zidar, finisor, electrician, instalator şi sudor. În 7 decembrie 2016, am deschis Centrul de Formare Profesională Dialuk. Legislaţia prevedea, anterior, că trebuie să ai minim 14 persoane şi maximum 28 pentru a porni un curs, iar din această cauză, până acum nu am putut califica. Nu de mult timp s-a schimbat legislaţia şi pot începe cursul cu un om pentru o calificare, ceea ce ne bucură foarte mult”, a spus Călin Pădurean.

Centrul de formare profesională Dialuk

Omul pune că a luat la pas judeţele pentru a găsi forţă de muncă.

”Am ajuns, din cauza lipsei forţei de muncă din judeţ, să aducem oameni din Baia Mare. Am mers în comunităţi şi le-am explicat oamenilor ce înseamnă un ajutor social şi ce înseamnă să fii angajat şi să primeşti bani de două ori pe lună, adică avans şi restul din salariu. Cu ajutorul social, oamenii nu se descurcă, iar cei pe care i-am adus au înţeles acest lucru. O echipă de muncitori urmează să vină din Piatra Neamţ”, a afirmat Pădurean.

Carmangeria Moldovan

În Cluj, Carmangeria Moldovan oferă burse lunare în valoare de 200 de lei pentru elevii unui colegiu, doar să se pregătească în meseria de măcelar.

Directorul general al Carmangeriei Moldovan, Cosmin Moldovan spune că motivul pentru care a recurs la acordarea de burse este faptul că, din cauza exodului masiv al românilor în străinătate, nu a mai găsit specialişti în domeniul carmangeriei.

”A fost o ruptură după 1989, între ce se cerea ca forţă de muncă pe piaţă şi ce oferea şcoala, nu a mai pus nimeni bază pe meserie, toţi voiau să facă studii superioare. Eu le-am explicat tinerilor că o meserie te ajută oricând şi nu te opreşte nimeni să studiezi mai departe, pentru că dacă ai urmat o şcoală profesională ai mai multe avantaje. Mai avem un nucleu de oameni buni la firmă, dar suntem cam ultimele generaţii de specialişti şi nu ştiu cine vine din urmă. EXODUL FORŢEI DE MUNCĂ a creat probleme şi dezechilibre foarte mari pe piaţa muncii. Am mai vorbit cu unii şi cu alţii şi mulţi se plâng că nu au personal cu care să lucreze. Este mare păcat ce se întâmplă deoarece avem o ţară cu un mare potenţial care nu este exploatat, ar trebui diverse soluţii de sprijinire a tinerilor”, a subliniat Cosmin Moldovan.

Carmangeria Moldovan

Bursa oferită de compania pe care o conduce elevilor este de 200 de lei, la care se adaugă alte 200 de lei acordate de stat, plus transport şi masă.

”Vom continua în fiecare an acordarea de burse, pentru că altă soluţie nu avem”, a precizat directorul general al Carmangeriei Moldovan care are între 300 şi 400 de angajaţi.

Chiar şi cu burse sau cursuri asigurate de angajatori, tineri interesaţi de o meserie sunt tot mai greu de găsit.

Şcoală profesională

Prima clasă în sistem dual, înfiinţată anul acesta în Ploiesti şi susţinută de Adient Trim Ploieşti, la Liceul Tehnologic “Anghel Saligny”, riscă să nu fie funcţională, deoarece nu sunt tineri interesaţi. Elevii care se vor înscrie în această clasă vor primi burse lunare în valoare de 400 lei şi vor avea garanţia unui loc de muncă, după absolvire. Cu toate acestea, doar 3 persoane şi-au manifestat până acum interesul.

“Clasa, ca să se poată realiza, trebuie să fie minimum 20 de elevi. Noi sperăm. Sunt puţini până acum, 3. Şi pentru noi e un rezultat neplăcut. Anul acesta am avut o mulţime de acţiuni pentru a face cunoscut acest sistem dual”, a declarat inspectorul scolar Ion Ionescu.

Clasa din sistemul dual este dedicată industriei textile şi pielărie.

“Ştim că ”a lua de-a gata” nu este îndeajuns şi fiecare companie poate să contribuie cu succes la dezvoltarea comunităţii în mijlocul căreia se află. De aceea, ne-am dorit să ne implicăm în formarea viitoarelor generaţii de profesionişti prin înfiinţarea unei clase de învăţământ dual, în cadrul Liceului Tehnologic Anghel Saligny. Proiectul va fi lansat în anul şcolar 2018 – 2019, clasa urmând să aibă 30 de elevi”, arată reprezentanţii companiei.

Alexandru Mercia

O companie din Timişoara, care ducea lipsă de forţă de muncă, în special de meseriaşi, a reuşit să angajeze, în ultimii şase ani, peste 150 de persoane, care au fost pregătite în mai multe clase profesionale realizate cu sprijinul societăţii.

Clasele profesionale în sistem dual, după model german, funcţionează în cadrul Colegiului Tehnic Energetic “Regele Ferdinand I” din Timişoara. Acestea sunt susţinute financiar de către compania Continental, unul dintre cei mai mari producători de componente auto din lume. Astfel, pe lângă bursa de 200 de lei primită din partea statului, elevii de la învăţământul profesional mai primesc 200 de lei din partea firmei şi beneficiază de cazare şi masă gratuite. De asemenea, elevii fac practică în cadrul companiei, iar la finalul celor trei ani de studiu, au prioritate la angajare.

“Pentru anul şcolar următor am cerut patru clase profesionale, pentru că am avea nevoie de meseriaşi, dar nu cred că se vor forma. Noi facem promovare la clasele a VIII-a din şcolile din judeţ, stăm de vorbă şi cu părinţii, şi cu copiii, le explicăm părinţilor că naveta nu e o opţiune pentru un copil de 14 ani, le spunem că se poate şi altfel, că pot sta gratuit în internat, că au masa gratuită la cantină. Încă imaginea şcolii profesionale în capul părintelui este cea care a fost în anii ’70: «Acolo merg doar proştii, acolo este multă muncă şi oboseală pentru copil». Plus că este acea gândire cum că copilul meu trebuie să facă facultate. Tot încercăm să le explicăm părinţilor că cei care sunt absolvenţi ai claselor profesionale pe care noi le sprijinim şi lucrează deja în firme au salarii bune, din care se întreţin, din care pot întreţine o familie. Nu-i ţine nimeni legaţi, ei pot să meargă la şcoală în continuare şi să termine liceul, să dea BAC-ul”, a declarat Alina Bratu.

Luminiţa Filip, directorul Colegiului Tehnic Energetic “Regele Ferdinand I” din Timişoara spune că, în total, unitatea de învăţământ are încheiate aproape zece parteneriate cu firme din judeţul Timiş care duc lipsă de forţă de muncă şi nu găsesc meseriaşi.

Alexandru Mercia

Printre absolvenţii clasei profesionale după model german se numără Alexandru Mercia, care a terminat în acest an cursurile la Colegiul “Ferdinand” din Timişoara, iar în prezent lucrează ca electrician în cadrul companiei Continental, la fabrica de anvelope.

”Am vrut să am o slujbă când termin. Am vrut să lucrez după ce termin şcoala, de asta am ales şcoala profesională. Îmi place în fabrică. E uşor ce am făcut până acum. Am învăţat la şcoală, iar aici am văzut şi am făcut, efectiv, ce trebuie ca să repar o piesă sau alta. E mai fain să faci practic tot ce ai văzut în cărţi. Avantajul, aici, este că sunt mai mulţi colegi cu experienţă care te ajută, îţi spun cum să procedezi, îţi arată. Aşa înveţi foarte repede“, a precizat Alexandru Mercia.

Litoral

Litoralul românesc nu mai are ospătari, iar în Ardeal, sudorii sunt din Vietnam

Pe litoralul românesc regăsim aceeaşi problemă: lipsa angajaţilor. Unii cataloghează criza drept cea mai mare din ultimii 30 de ani, fiind vorba despre sute de locuri de muncă libere. Litoralul nu mai are ospătari, bucătari şi cameriste, după ce majoritatea celor care au lucrat anii trecuţi în hoteluri, restaurante, terase sau baruri au plecat la muncă în străinătate. ”Ar mai fi nevoie de câteva mii de cameriste, ospătari, ajutoare de ospătari, bucătari şi lucrători în bucătărie,” apreciază agenţii economici.

”Problema cu angajaţii români este că au plecat masiv să lucreze în alte ţări, iar mulţi dintre cei care au rămas se pare că nu prea vor să lucreze. Şi nu este numai o problemă din turism, se întâmplă în toată ţara, în toate domeniile”, spune preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică (FAPT) din România, Corina Martin.

De asemenea, un alt motiv pentru care românii pleacă să lucreze în acelaşi domeniu, dar în altă ţară este şi pentru că acolo contractele se încheie pe o durată de timp mai mare decât în ţara noastră, sezonul estival fiind mai lung. „Românii sunt legaţi de anul şcolar. Asta ne creează o mare problemă: dacă tu ai numai peste 90 la sută turişti români şi ei sunt dependenţi de anul şcolar - examene etc, este clar că piaţa română a făcut să se îngusteze sezonul. Iar de aici rezultă venituri mai mici şi, automat, şi salarii mai mici. Aici este şi greşeala statului şi nici nu face nimic să remedieze situaţia. (…) Este normal ca angajaţii români să-şi dorească un contract cu carte de muncă de şase luni în loc de trei sau patru, pentru ca astfel pot beneficia mai uşor de şomaj în lunile din extrasezon”, explică Martin.

Criza forţei de muncă de pe piaţa românească i-a determinat pe agenţii economici de pe litoral să se orienteze către angajaţi din afara ţării. Ei spun că, aşa cum pleacă românii să muncească afară, ar trebui ca legea să le permită să angajeze străini. „Este o gravă criză, din acest punct de vedere. Şi nu înţeleg de ce la Ministerul Muncii nu se adoptă o măsură extrem de simplă, de a ridica acele restricţii privind importul de forţă de muncă. Dacă noi vrem să aducem, de exemplu, forţă de muncă din Republica Moldova, ceea ce se încearcă acum pe litoralul românesc, problema este că, în această situaţie, legea de acum obligă patronul să-i dea angajatului străin un salariu minim de 500 de euro. Asta creează o inegalitate. Pe de o parte, de ce se bagă statul să mă oblige să-i ofer un astfel de salariu? Poate el nu munceşte de 500 de euro! Iar apoi, asta înseamnă că trebuie ca şi salariile angajaţilor români să fie echivalate sau chiar mai mari. Iar aici apare o altă problemă, aceea că patronul respectiv poate nu îşi permite să achite 500 de euro sau peste pentru fiecare angajat. Pur şi simplu, business-ul lui nu produce salarii de 500 de euro… Dacă s-ar ridica aceste restricţii pentru angajaţii din străinătate, această problemă a lipsei angajaţilor din turism, şi nu numai, ar fi cel puţin parţial rezolvată”.

Muncitori vietnamezi la firma Gormet din Cluj Napoca

Şi tot la “importul” forţei de muncă a apelat şi o firmă din Cluj.

Compania Gormet din Cluj-Napoca, specializată în confecţii metalice, a fost nevoită să aducă 46 de sudori şi lăcătuşi mecanici din Vietnam, pentru că nu a mai găsit muncitori calificaţi pe piaţa forţei de muncă din România, decizie care a salvat afacerea.

”Suntem o firmă de confecţii metalice care a fost înfiinţată în 2006, moment în care avea 10 angajaţi. În timp am reuşit să ajungem la 300 de persoane. Lucrăm cu specialişti sudori, nu se poate astfel, avem un sistem de calitate foarte bine pus la punct, cred că suntem cea mai bună firmă de sudură industrială din Europa de Est. În ultima perioadă ne-am confruntat cu lipsa de forţă de muncă calificată pe piaţa românească.  Este o problemă majoră, nu numai la Cluj, ci la nivel naţional. Am pus anunţuri, dar nu veneau oameni, majoritatea au plecat să lucreze în Vestul Europei. Dacă această situaţie va continua, în câţiva ani nu vom mai avea deloc specialişti, nu mai vine nimic din urmă. Cum avem cerinţe de calitate de nivel înalt, exigenţele fiind foarte mari, cum nu găseam oameni, am fost nevoiţi să aducem din Vietnam 46 de muncitori – sudori şi lăcătuşi mecanici - iar în luna august vom mai aduce alţi 52, tot din această ţară. Ne pregătim să aducem şi anul viitor”, a spus directorul general al Gormet, Imre Jozsef.

Muncitori din Vietnam la Cluj Napoca

Acesta a menţionat că a fost contactat în vara anului trecut de o firmă din Bucureşti cu oferta de a angaja muncitori din Vietnam, dar costurile percepute erau foarte mari, astfel că cei din conducere au deci să meargă pe cont propriu pentru a găsi muncitori şi a-i aduce în Cluj-Napoca.

”Vietnamul exportă forţă de muncă, am contactat o firmă de recrutare din această ţară, unul dintre asociaţi, care este specialist în sudură, a fost acolo şi a testat aproximativ 100 de sudori dintre care a selectat 50. Firma respectivă ne-a ajutat cu actele, cu vizele, am fost la ministerele din România, la Imigrări, care ne-au ajutat, astfel că la începutul anului 2018, muncitorii din Vietnam au ajuns la Cluj-Napoca. Am amenajat spaţii de locuit pentru vietnamezi în incinta firmei, cu dormitoare, băi, bucătărie comună, au televizoare, acces la internet, frigidere, apă caldă, curent, pentru care nu trebuie să plătească nimic. În plus, în fiecare săptămână le cumpărăm mâncare, alimente de bază şi ei îşi gătesc. Noi am suportat costurile pentru vize, transportul cu avionul, asigură medicale, contractul de muncă fiind pe o perioadă de doi ani, iar final, cine vrea, poate să îl prelungească. Deja mulţi se gândesc să o facă”, a mai spus directorul general al Gormet.

Acesta a explicat că firma pe care o conduce are potenţial de creştere a activităţii, are comenzi pe trei-patru ani de acum înainte, care nu ar fi putut onorate fără angajarea de muncitori din Vietnam.

”Am făcut bine că am luat această decizie, pentru că am fi avut probleme serioase, chiar puteam închide firma dacă nu puteam aduce muncitori din străinătate. Putem spune că vietnamezii au salvat, într-un fel, afacerea. Nu m-am gândit niciodată că vom recurse la aducerea forţei de muncă de la Est de România, mai ales din Asia. Vietnamezii s-au acomodat foarte bine, ies împreună cu colegii români la fotbal, la ping-pong, la un grătar, au fost invitaţi acasă la români, socializează, au fost la Grădina Botanică. Suntem mulţumiţi de ei, sunt sudori de meserie, calificaţi, cu mult bun simţ”, a precizat Imre Jozsef.

Muncitori vietnamezi la Cluj Napoca

Vârsta medie a muncitorilor vietnamezi este de 30 de ani, dar sunt şi doi care au 19 ani, majoritatea având familii, soţie, copii, cu care ţin legătura pe internet. Salariul le intră pe două carduri, unul fiind trimis acasă, plata fiind efectuată în lei, după cursul dolarului.

Ştefan Săcăşan, supervizor producţie, specialist în sudură internaţional şi european, responsabil cu muncitorii vietnamezi, recunoaşte că aceştia i-au făcut o surpriză plăcută. ”Au experienţă de lucru, s-au acomodat extraordinar de uşor, copiază repede şi bine lucrurile de pe plan profesional de la muncitorii români, au deprinderi de meseriaşi, în câteva luni, unii au ajuns la nivelul celor mai buni sudori români din fabrică. Ori de câte ori am avut o urgenţă şi era nevoie de stat la ore suplimentare, niciodată nu au refuzat, au fost disponibili”, a subliniat Săcăşan.

Comunicarea cu muncitorii străini reprezintă, încă, o mică barieră lingvistică, aceasta fiind făcută prin intermediul unui şef de echipă vietnamez care vorbeşte engleză şi care traduce apoi în vietnameză, apoi cu ajutorul unei aplicaţii de traducere de pe telefoanele mobile, dar şi prin limbajul clasic al semnelor sau cu ajutorul desenelor, a schiţelor tehnice.

Lacatus din Vietnam

Le Sy Cuong, lăcătuş, în vârstă de 19 ani, este unul dintre cei mai tineri muncitori vietnamezi şi a venit să muncească în România pentru a trimite bani familiei acasă. ”M-am acomodat, toată lumea este prietenoasă. Îmi place foarte mult aici în România şi după finalizatrea contractului poate voi rămâne”, a spus acesta.

Ngo Van Cuong are 52 de ani şi a lăsat în Vietnam o soţie şi două fete, una la facultate şi cealaltă la liceu, pe care le susţine financiar de la distanţă, trimiţându-le banii câştigaţi în România.  ”Îmi place aici, aş vrea să îmi prelungesc contractul, atât timp cât câştig bani”, a menţionat acesta.

Gormet este afacerea unei familii din Germania, înfiinţată în 2006 la Cluj-Napoca. Majoritatea producţiei este destinată exportului în Germania, SUA sau Rusia, aici fiind confecţionate diverse piese pentru industria minieră şi energetică.

sudori din vietnam

Salariile mai mari ar putea stopa exodul

Veaceslav Şaramet, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, spune că exodul românilor se poate combate prin creşterea salariilor, dând exemplul medicilor care au renunţat să plece după majorările din luna martie.

“Lipsa forţei de muncă în România este foarte mare, este un fenomen acut în prezent. Este un fenomen care trebuie combătut în primul rând prin creşterea salariului din România, ceea ce s-a şi întâmplat în ultima perioadă, măsuri care trebuie să vină de la mai multe instituţii. Statisticile aceastea sunt foarte complicate. Cantitativ suntem mulţi, dar procentual nu suntem atât de mulţi, pentru că şi populaţia României este mare. De exemplu, la nivel procentual, Republica Moldova este peste România. Este un mare păcat faptul că atâţia români sunt plecaţi, însă trebuie să vedem şi partea pozitivă, rata de contribuţia acestor români prin banii trimişi acasă. (…) Un factor important este creşterea salariilor sau a subvenţiilor pentru încadrarea în muncă. Ca să vă dau un exemplu, după ce medicii au primit măriri substanţiale de salarii la începutul acestui an, efectul de migraţie în rândul medicilor a scăzut cu 40%, într-o singură lună, potrivit Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii”, spune Veaceslav Şaramet.

muncitori vietnamezi la Cluj Napoca

Rata totală de fertilitate în România a scăzut sub pragul critic de 2,1 (sub care începe scăderea populaţiei) ajungând la un minim istoric de 1,428, la care vorbim de un DECLIN DEMOGRAFIC în care populaţia se reduce cu cinci români în fiecare oră. Datele apar într-un proiect depus la Parlament prin care se încurajează naşterile noi, iar mamele să poată ieşi la pensie mai devreme.

Aşadar, un document oficial care arată un viitor sumbru. "Dacă se menţine acelaşi ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii, care va rămâne fără salariaţi, cât şi bugetele de sănătate şi de pensii, care vor avea nevoie de sprijn tot mai mare de la bugetul de stat".

 

Citește și: