Mircea Olteanu
Ciprian Nedelcu
6797 vizualizări 2 aug 2018

“Am venit să muncesc şi apoi să mă duc acasă”

Românii care au plecat la muncă peste hotare au avut de înfruntat stereotipuri şi chiar ostilitatea făţişă a localnicilor. Nimic însă nu a descurajat emigraţia spre ţări mai dezvoltate. Potrivit unui studiu Eurostat din mai 2018, peste 19% din românii în categoria persoanelor apte de muncă – adică între 20 şi 64 de ani - locuiau în anul 2017 în alte ţări din Uniunea Europeană. Comparativ cu anul 2007, proporţia cetăţenilor români ce locuiesc în alte state UE a crescut cu 12,3 procente.

Imediat după aderarea la Uniunea Europeană, mai multe state membre au impus restricţii pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, tocmai de teama impactului unui eventual aflux de cetăţeni. Restricţiile au fost ridicate abia şapte ani mai târziu.

La 1 ianuarie 2014, Marea Britanie, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Spania şi Olanda au eliminat restricţiile pentru muncitorii din România şi Bulgaria.

Înainte de această dată, o parte din presa britanică, formaţiunea eurosceptică UKIP şi aripa dreapta a conservatorilor britanici au purtat o campanie intensă împotriva românilor şi bulgarilor, spunând că ”va fi un val de infracţiuni”. Sub presiunea lor şi a multor activişti, premierul britanic de atunci, David Cameron, a anunţat mai multe măsuri menite să descurajeze imigranţii din Europa care vor să vină în Marea Britanie doar ca să beneficieze de ajutoare sociale.

Victor Spirescu, primul român care a ajuns pe 1 ianuarie 2014 în Marea Britanie a fost întâmpinat pe aeroportul din Luton de doi politicieni britanici şi numeroşi jurnalişti, în condiţiile în care era aşteptată o invazie.

”Nu am venit aici să vă jefuiesc ţara. Am venit să muncesc şi apoi să mă întorc acasă, nu vreau să rămân aici. Îmi iubesc ţara”, declara, la sosirea pe aeroportul Luton din Londra, Victor Spirescu. Originar din Târgu Mureş, tânărul, care a muncit, printre altele, într-o spălătorie şi în construcţii şi reuşise să îşi deschidă propria afacere în Marea Britanie, a decedat în ianuarie 2018 în urma unui accident.

Nu a existat nicio invazie imediată a românilor în Marea Britanie, însă numărul conaţionalilor a crescut constant şi semnificativ în Regat, în cei patru ani care s-au scurs de atunci. Aşa se face că românii au devenit a doua cea mai numeroasă minoritate din Regatul Unit. Biroul Naţional de Statistică din Marea Britanie anunţa în luna mai 2018 că numărul de români care trăiesc în această ţară a crescut cu 25% în 2017, faţă de anul precedent, ajungând la 411.000 de persoane. Problema imigraţiei a fost intens utilizată de susţinătorii ieşirii Marii Britanii din UE în timpul campaniei pentru referendumul privind Brexit din anul 2016.

Niciun oficial nu poate spune exact câţi români sunt azi în străinătate. Ar fi în jur de 4 milioane, dacă luăm în calcul doar contractele de muncă încheiate legal. Neoficial, numărul este dublu. Ministrul Românilor de Pretutindeni spune că în afara graniţelor ţării este o a doua Românie, cu 10 milioane de oameni (aici incluzând şi regiunile istorice).

Atacuri împotriva românilor, înregistrate în mai multe ţări

Românilor nu le-a fost uşor nici în alte state europene. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy afirma în anul 2010 că "dacă există un rom în situaţie ilegală, ministrul de Interne are datoria de a-l repatria în România. Indiferent dacă eşti rom sau nu, normele Republicii franceze trebuie respectate". Franţa a desfiinţat sute de tabere ilegale de romi şi a repatriat peste 8.000 de romi în ţările de origine, cei mai mulţi fiind trimişi înapoi în România şi Bulgaria.

Pe de altă parte, urmaşul lui Sarkozy la Palatul Élysée, Francois Hollande a mulţumit medicilor români pentru că vin în Franţa. Totuşi, Parisul a continuat politica de expulzare a romilor est-europeni şi în timpul lui Hollande. Manuel Valls, ministru de Interne şi ulterior prim-ministru al Franţei în timpul lui Hollande, a luat măsuri pentru repatrierea cât mai grabnică a romilor, afirmând că "este indicat ca romii să se întoarcă în România sau Bulgaria şi pentru aceasta, Uniunea Europeană, împreună cu autorităţile bulgare şi române, pot face în aşa fel încât aceste populaţii să fie mai întâi integrate în ţara lor".

Discursul populist al unor politicieni şi retorica furibundă antiimigraţie a unei părţi a presei din diverse ţări europene au provocat o intensificare a fenomenului xenofob, iar imigranţii români au devenit uneori ţinta atacurilor.

În iunie 2008, trei români au fost atacaţi de peste 60 de localnici, la Bricarde, în Franţa, pe fondul unei adevărate psihoze privind traficul de organe, de care erau suspectaţi cetăţenii români. Isteria a fost generată de un mesaj care a circulat în mai multe şcoli, după dispariţia unei tinere, pe nume Fatima, la 7 mai, la Malpasse. "Românii au răpit-o. Pentru a-i fura un rinichi", scria în mesajul care circula printre elevii de liceu.

În 2009, mai multe familii de români au fost obligate să îşi părăsească locuinţele devastate din Belfast, Irlanda de Nord, din cauza intensificării atacurilor unei bande extremiste, care susţinea că face parte din gruparea fascistă Combat 18. În 2013, doi români au fost bătuţi la Brighton, în sudul Marii Britanii, după ce au fost întrebaţi de unde sunt originari. Un magazin românesc din Norwich, în care se vindeau produse tradiţionale româneşti şi din Europa de Est, a fost incendiat în anul 2016, poliţia bănuind că ar putea fi un atac împotriva imigranţilor.

Numărul atacurilor asupra imigranţilor a crescut semnificativ după referendumul de Brexit.

Românii - victime ale atacurilor teroriste şi lecţia “eroului cu făcăleţ de la Londra"

Doi români se numără printre cei 130 de oameni ucişi în atentatele comise la Paris pe 13-14 noiembrie 2015. Cel puţin şase zone din Paris au fost vizate de atacurile teroriste comise în cursul nopţii de 13-14 noiembrie 2015, printre care sala de concerte Bataclan, Arena Stade de France, Bulevardul Charonne, Strada Alibert.

Alţi patru români au fost răniţi în atentatele de la Bruxelles din data de 22 martie 2016. Peste 30 de persoane au fost ucise şi 340 rănite, în urma a trei atacuri sinucigaşe coordonate, dintre care două la aeroportul oraşului, iar unul la staţia de metrou Maelbeek, în apropierea sediului UE.

Un român în vârstă de 34 de ani a murit în urma atacului cu vehicul comis la Nisa de Ziua Franţei, pe data de 14 iulie 2016. Soţia şi copilul românului au fost şi ei răniţi în atentat. Un islamist de origine tunisiană a intrat cu un camionul în mulţimea adunată pe Bulevardul Promenade des Anglais, ucigând 86 de persoane şi rănind alte 434.

O româncă de 31 de ani a decedat în urma atentatului terorist de la Westminster, Londra, din 22 martie 2017, soldat cu şase morţi şi 49 de răniţi. Tânăra a murit câteva zile mai târziu, după ce căzuse în Tamisa în timpul atacului, când islamistul Khalid Masood a intrat cu o maşină în mulţime pe Podul Westminster. Românca era la Londra cu prietenul ei, care urma să o ceară de soţie.

14 persoane au fost ucise, iar alte zeci au fost rănite, în urma atentatului cu vehicul comise pe data de 17 august 2017 în zona bulevardului La Rambla din Barcelona. Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că 4 români au fost răniţi în atacul terrorist.

Pe de altă parte, Florin Morariu, un imigrant român, a fost descris drept erou de presa internaţională pentru acţiunile sale în timpul atacului terorist în centrul Londrei, din data de 3 iunie 2017. Românul a lovit cu o ladă de pâine în cap pe unul dintre atacatorii de la Londra, înainte de a oferi adăpost în brutăria în care lucra la 20 de persoane care fugeau de terorişti. Pentru curajul său, “eroul cu făcăleţ de la Londra", aşa cum este supranumit, Morariu va primi distincţia "The Queen's Commendation for Bravery", din partea Marii Britanii.

"Autorităţile britanice mi-au trimis o scrisoare prin care am fost întrebat dacă sunt de acord să primesc decoraţia. Ea va fi dată, dar, deocamdată, nu se ştie locul şi data. Din câte ştiu eu, decoraţia este sub forma unei frunze de stejar. Chiar dacă e vorba doar despre decoraţie în sine, cred că tot reprezintă ceva să fii primul român care o primeşte!", a comentat Morariu, după aflarea veştii.

În atacul din 3 iunie 2017, în care a fost prins şi românul nostru, au fost ucise 7 persoane, iar 48 au fost rănite. Trei presupuşi autori au fost împuşcaţi mortal de agenţii serviciilor de securitate.

Pe lângă laudele autorităţilor britanice, ale celor din România şi ale mass-media, Florin Morariu a fost solicitat recent de către o televiziune din Marea Britanie, pentru a apărea într-un film documentar legat de atacurile teroriste de anul trecut.

 

Citește și: