Diana Marcu
Raluca ION
4917 vizualizări 18 dec 2011

Lucia a reînceput să trăiască în urmă cu trei ani, când a ajuns în Valea Screzii, la părintele Nicolae Tănase. N-a venit singură şi nici cu mâna goală: aducea cu sine trei copii, doi saci cu haine şi câteva acte: certificatul de căsătorie şi certificatele de naştere ale lui Claudiu, a lui Bebe şi al Andreei. Astăzi conduce o casă, alături de o altă tânără, Adina, şi este mamă pentru 11 copii.

"N-am mai privit în urmă", povesteşte femeia, care şi-a luat destinul în mâini după mai bine de zece ani de la căsătorie. La 33 de ani, Lucica - aşa cum e cunoscută în Vale - a decis că-i vremea să trăiască şi să scape din iadul ei cotidian. Doar bătaie şi tristeţe adunase în toţi anii de la cel pe care şi-l alesese drept soţ.

"Ştiam că bea", mărturiseşte ea pentru gândul, "dar am gândit că o să se schimbe. Zadarnic însă", povesteşte Lucica.

La o lună de când a devenit nevastă cu acte, femeia a încasat prima palmă de la bărbatul ei, tractorist. "Venise beat acasă. Nu-i mai plăcea mâncarea, că n-avea carne. Căuta pricini şi m-a bătut", rememorează oribilul film. Tot atunci a aflat şi că e gravidă, cu primul copil, un băiat. "Am zis să nu mă despart, să nu crească Claudiu fără tată", îşi explică Lucica decizia.

Traiul lor? "Nu aveam bani, eram foarte săraci. Nu aveam cu ce să fac focul. Ajunsesem să mă duc, când tăia cineva un copac, să adun crăcile rămase ca să...".

Îi e greu să povestească coşmarul prin care a trecut. Nu avea cui să se plângă şi cui să ceară ajutorul. În casa mică, cu patru camere, împărţea foamea şi bătaia cu soacra ei, pentru că bărbatul îşi bătea nu doar nevasta, ci şi mama când îl cuprindea furia.

"Cred că ştiau că mint"

"Nu aveam voie să mă duc nicăieri. Nu puteam să ies din curte şi nici să merg la plec de acasă, nici chiar la părinţii mei", îşi aminteşte. Curând, nici aceştia nu au mai avut voie să vină să-şi vadă fiica şi nepotul. "Le-a interzis el", ne spune Lucica, anticipând întrebarea. "Când mă vedeau cu vânătăi la ochi spuneam că am căzut. După o vreme au încetat să mă întrebe. Cred că ştiau că îi mint".

Un an mai târziu a mai apărut un copil, Bebe. Alături de Claudiu, erau singura bucurie a Lucicăi. Altfel, nimic nu se schimbase. În casa veche, bătrânească, bărbatul mai găsise un sac de box - cei doi băieţi ai săi, pe care îi agresa fără motiv, la pachet cu mama lor. "L-am ameninţat că plec", povesteşte femeia, "dar îmi spunea mereu că pot să ies, fără copii însă. Aşa că am rămas".

În 2005, Lucica a născut-o pe Andreea, care îndată ce-a crescut puţin a fost silită cu bătaie să înveţe alfabetul. "La trei ani ştia deja literele, pentru că el îi arăta literele şi, dacă nu ştia, o lovea", povesteşte mama.

Bărbatul n-are nume, pentru că Lucica evită să-şi numească soţul în vreun fel. "În octombre 2007 am zis gata", povesteşte femeia. "I-am zis că plec, după o bătaie cruntă, dar n-am plecat. Mi-era ruşine de oamenii din sat şi teamă că el nu-mi dă copiii".

"Am făcut asta abia câteva luni mai târziu, pe 4 martie 2008", rememorează Lucica. E singura dată precisă din viaţa ei.

"Am vorbit cu preotul din sat şi el mi-a zis că e un loc în care pot să merg, şi că vorbeşte el cu părintele Tănase să mă primească, dacă vreau să-mi fie bine".

Planuri pentru ziua de mâine

Copiii? Le-a explicat în vreun fel ce urma să se întâmple? "Nu mai era nevoie de explicaţii pentru ei. Ştiau de mult că urma să plecăm de acasă", spune Lucica. Fetiţa era prea mică să înţeleagă, dar băieţii ei erau deja bărbaţi, chiar dacă aveau doar 9 şi 8 ani. Şi-au strâns rechizitele - "Şcoala e şcoală", spune Lucica, "şi ei ştiu că trebuie să înveţe" - şi au adunat repede doi saci cu haine. Altă agoniseală nu aveau. Plus actele de căsătorie şi certificatele copiilor.

Apoi s-a dus la poliţie în sat şi a spus că părăseşte domiciliul conjugal. Şi că bărbatul o bate. Avea nevoie de o hârtie, ca să o arate părintelui. Şi aşa a ajuns Lucica în Valea Plopului.

"Mă acomodez foarte repede", spune despre sine femeia, care a stat la început alături de mamele gravide. După trei săptămâni s-a mutat în Valea Screzii, împreună cu copiii ei, în ceea ce se numeşte Casa Americană. Acolo locuieşte şi astăzi, numai că acum are în grijă 11 copii, pentru care a devenit mamă sau doamnă.

De când a ajuns în Vale, viaţa ei s-a schimbat. A avut camera ei, a scăpat de bătăi şi pentru prima dată în viaţă a avut carte de muncă şi un venit propriu. A primit în grijă alţi copii - la început au fost şase, acum sunt 11. "Viaţa e frumoasă", crede Lucica, care păstrează tot ce câştigă pentru a-şi împlini visul - o casă. "Nu contează unde. Să fie casa noastră", spune femeia. "Vreau ca ei să nu ducă lipsă niciodată de nimic. Vreau să aibă şcoală şi mâncare", afirmă femeia.

În timp ce vorbeşte îşi priveşte băieţii. Ştie pe de rost ce note a luat fiecare la şcoală şi ce planuri au pentru ziua de mâine. Claudiu o să fie inginer - îi plac calculatoarele şi ar vrea să aibă un laptop. Bebe ar putea fi veterinar sau zootehnist - prea iubeşte animalele, fie că-s oi, cai, câini ori pisici. Iar Andreea? Balerină. Până atunci colorează o carte cu îngeraşi şi buchiseşte fiecare frază. Citeşte impecabil uitând cât a durut-o fiecare literă.

Gândul şi Ştirile Pro TV au decis să înceapă joi seară campania Salvează Crăciunul. Vă chemăm pe toţi să faceţi un gest cât se poate de simplu. Intraţi pe pagina specială salveazăcraciunul.ro şi daţi-i Like de pe contul vostru personal de Facebook. Sponsorii campaniei, Fundaţia Vodafone, Alico România, Volksbank, GlaxoSmithKline România, Europharm Distribution, Medlife şi două companii care au dorit să rămână anonime au donat până acum 36.100 de euro pentru copiii din Valea Screzii şi Valea Plopului. Salvează Crăciunul a strâns, până duminică seară, 78.600 de LIKE-uri, fiind campania care a avut cea mai rapidă viralizare din Facebook-ul românesc.

Vizitaţi şi pagina specială de Facebook.

Citește și: