Maria Bîrnaure
660 vizualizări 23 apr 2018

Grupul de la Lincoln University a colaborat cu echipe de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Liverpool, dar şi cu cercetători din Olanda, Belgia şi Singapore pentru a reuşi acest lucru, notează The Telegraph.

Datele lor, publicate în Journal of Medicinal Chemistry, oferă primele dovezi, în urma unor studii realizate pe şoareci, că tratamentul poate ucide stafilococul auriu şi enterococul rezistent la vancomicină, amblele bacterii figurând pe noua listă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care cuprinde 12 patologii prioritare pentru care nu mai există tratament cu antibiotice şi reprezintă cele mai mari ameninţări la adresa omenirii. 

Munca lor este un pas înainte, însă nu schimbă situaţia disperată în care se regăseşte medicina în lupta contra superbacteriilor.

Cele mai recente date furnizate de trustul caritabil Pew, cu sediul în Philadelphia, arată că în prezent există 80 de posibile noi medicamente, vaccinuri şi alte produse „netradiţionale”, candidate la rezolvarea acestei probleme a rezistenţei la antibiotice şi care ar putea salva omenirea de la pericolul pierderii războiului împotriva noilor generaţii de infecţii ucigaşe.   

Nevoia de noi tratamente nu a fost niciodată mai urgentă decât acum. Un studiu global realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, Maryland, arată că această problemă a fost alimentată de o creştere cu 65% a utilizării de antibiotice într-o perioadă de doar 15 ani, între 2000 şi 2015. 

Nu departe de grupul Lincold, la Universitatea East Anglia din Norwich, profesorul Chagnjiang Dong, expert în medicină moleculară, s-a înscris şi el în cursa descoperirii leacului acestei probleme acute şi scoate la bătaie un altfel de candidat: un tratament care opreşte construcţia de pereţi celulari cu două straturi, care protejează bacteriile virulente, care includ tulpini rezistente la salmonela, E.coli şi legionela, toate acestea fiind cauze ale unor infecţii grave. 

„Considerăm că am găsit o ţintă foarte bună pentru un nou tratament. Sunt foarte optimist în ceea ce priveşte evoluţia acestor cercetări”, a explicat profesorul Dong. 

În Leicester, profesorul Martha Clokie, expert în boli infecţioase, lucrează la bacteriofagi - microorganisme care pot distruge bacteriile. Clokie este şi ea optimistă, însă are nevoie, ca şi ceilalţi cercetători, de mai multe investiţii pentru a-şi putea derula proiectul. 

Obţinerea de noi tratamente împotriva superbacteriilor nu este o ţintă imposibil de atins, însă pentru a fi atinsă, este nevoie de investiţii şi de susţinerea experţilor care s-au angajat în această cursă contracronometru. 

În ultimii doi ani, nivelul de stres în rândul medicilor a crescut, după avertismentele repetate venite din partea OMS şi a Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite, dar şi din partea profesorului Jim O'Neill, o autoritate globală în ceea ce priveşte infecţiile cu bacterii.

Acesta din urmă a publicat un raport care arată că 10 milioane de vieţi ar putea să se piardă din cauza infecţiilor cu superbacterii până în 2050. 

„Proceduri medicale cheie, cum ar fi operaţiile la nivelul intestinului, cezarianele, intervenţiile la nivelul articulaţiilor şi tratamentele pentru sistemul imunitar, cum ar fi chimioterapia în cazul cancerului, ar putea deveni periculoase”, a explicat expertul. 

OMS se teme, de asemenea, de lipsa unor stimulente comerciale pentru companiile farmaceutice, care să le determine să producă antibiotice. În martie 2017, OMS a publicat o listă de 12 substanţe patogene prioritare.

Pe lângă antibiotice, este nevoie şi de tratamente precum vaccinurile cu acţiune pe termen scurt, anticorpi antibacterieni şi alţi agenţi care să atace anumite proprietăţi ale bacteriilor şi de probiotice - bacterii bune, destinate înlăturării bacteriilor cauzatoare de diverse maladii. 

Citește și: