Mihaela Gidei
316 vizualizări 22 nov 2018

Cele două angajate au fost audiate în calitate de martori în procesul în care compania Hexi Pharma şi directorul general Flori Dinu au fost trimişi în judecată pentru înşelăciune în urma scandalului infecţiilor nosocomiale din spitale, apărute pe fondul folosirii unor produse dezinfectante neconforme.

Peste 130 de spitale din Bucureşti şi din întreaga ţară au luat parte la proces, iar procurorii au învinuit Hexi Pharma şi pentru zeci de infracţiuni de înşelăciune.

Martorele citate pentru termenul de joi au dat detalii despre modalitatea în care dezinfectanţii erau testaţi înainte de a ajunge pe linia de producţie cât şi după – proces în care erau implicate şi alte firme, pe lângă Hexi Pharma – şi au povestit felul în care spitalele ajungeau să comande aceste produse.

„În cadrul Unilab (n.r. – laborator deţinut de Dan Condrea la momentul faptelor descrise în rechizitoriu) se efectuau analize atât pentru produsele Hexi Pharma, cât şi pentru alte firme producătoare. Procedura de efectuare a analizelor pentru biocidele Hexi Pharma era următoarea: se primea un eşantion de biocid (sticluţe), se înregistra eşantionul într-un registru unic pe suport de hârtie, iar apoi se dădea un cod unic de înregistrare, care era trecut pe recipient, după ce se dădea eticheta jos. Beneficiarul (n.r. – producătorul biocidului) cerea efectuarea unui anumit tip de analiză: de eficienţă sau de contaminare. (...) Procedura de lucru pentru alte produse, ale altor firme, era similară”, a explicat martora Harabagiu, şef de laborator la Unilab în 2011.

Judecătorul a întrebat-o pe femeie dacă Unilab a efectuat analize cu privire la substanţa activă din dezinfectanţi.

„La Unilab nu s-au solicitat şi nu s-au făcut analize pe concentraţie de substanţă activă. Arăt că nu existau cereri din partea Hexi Pharma, cât şi din partea altor firme producătoare de biocide pentru efectuarea de analize privind concentraţia de substanţă activă, deoarece Unilab nu era autorizat pentru astfel de analize”, a fost răspunsul martorei.

 

 

Judecătorul a dorit să afle dacă poate exista situaţia în care un dezinfectant contaminat ar putea trece totuşi drept unul eficient.

„Poate exista o situaţie în care un produs să fie eficient pe un standard, adică pe o metodă de lucru, dar să fie ineficient pe un alt standard. De exemplu, un biocid poate să ucidă un anumit tip de bacterie, dar nu poate ucide un alt tip. Aceste standarde prevăd limite în care produsele sunt considerate eficiente sau nu”, a declarat şefa de laborator de la Unilab.

 

 

 

Geanina Bărbuţă, analist la Unilab, cea care interpreta rezultatele de laborator, a explicat că atât Hexipharma cât şi celelalte firme obişnuiau să solicite eficienţa biocidelor şi mai puţin contaminarea lor.

„În ceea ce priveşte analizele efectuate pe produsele Hexi Pharma existau două situaţii. (...) Să zicem, în două din zece cazuri, la analize, (n.r. – substanţele testate) picau testul de eficacitate, dar cei de la Hexi Pharma se încunoştiinţau în prealabil că acele eşantioane sunt în fază experimentală, nu provin din şarjele de lucru ale produselor lor deja consacrate. La contaminare, la început existau nişte probleme. Au existat nişte probleme cu pseudomonas, bacterie care contamina un produs cu siguranţă. În mai multe produse nu ştiu, dar în unul cu siguranţă se găsea, însă această problemă a fost rezolvată ulterior. Cu excepţia acelui caz, ulterior analizele au ieşit bune, sută la sută. Arăt că procedura analizelor de laborator atât pe eficienţă, cât şi pe contaminare era aceeaşi, era identică. Cu excepţia Hexi Pharma, o singură firmă a mai solicitat analize de contaminare”, a declarat Geanina Bărbuţă, analist Unilab.

 

 

O a treia martoră, Dana Dănău, era angajată a companiei Hexi Pharma şi se ocupa de vânzarea produselor companiei în spitale.

„Arăt că în unităţile medicale în care noi livram produse Hexi Pharma se foloseau şi alte produse ale altor firme concurente, fapt pe care îl cunosc din participarea respectivelor firme la licitaţii. Pentru anumite produse câştigam noi licitaţiile, pentru alte produse, alte frme”, a declarat martora în faţa instanţei.

„Avea vreo unitate medicală un laborator specializat, care să spună că un produs are sau nu concentraţia de atât, a omorât microbi în procentaj de atât, să testeze eficacitatea?”, a întrebat judecătorul.

„Există unităţi care au laboratoare proprii în care testează eficacitatea biocidelor livrate de Hexi Pharma şi de alte firme, printre acestea numărându-se: Spitalul Sf. Ioan din Bucureşti, Marie Curie, Bagdasar”, a spus Dana Dănău.

Judecătorul a întrebat-o pe Dana Dănău dacă a văzut cu ochii ei un astfel de test, efectuat într-un asemenea laborator. Aceasta a negat.

„Rezultatele erau interne, nu am văzut rezultatul unui astfel de test. Arăt că efectuarea acestor teste îmi era comunicată verbal de medicul epidemiolog. Aceşti medici epidemiologi îmi comunicau că eşantioanele din produsele Hexi Pharma au fost bune, eficiente, plus că şi la licitaţii se cereau mostre. (...) Arăt că fiecare unitate, la încheierea unui contract, mai exact la finalizarea livrării produselor din contract, emitea recomandări care se refereau la eficacitatea produselor folosite”, a mai spus femeia, agent de vânzări al Hexi Pharma.

 

 

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 20 decembrie, pentru care au fost citaţi zece martori.

S.C. Hexi Pharma Co S.R.L. a fost trimisă în judecată sub aspectul săvârşirii a 340 de infracţiuni de înşelăciune, dintre care 7 cu consecinţe deosebit de grave, a infracţiunii de uz de fals (61 acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. Directoarea companiei, Flori Dinu, a fost trimisă în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 acte materiale) şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, iar Mihai Leva, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 acte materiale) şi pentru complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
„În perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, inculpata S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă”, arată procurorii.

În ceea ce o priveşte pe Flori Dinu, Parchetul General susţine că „în intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016 (...), în calitate de director general al persoanei juridice inculpate, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de către S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L., asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)”.

 

 

Citește și: