Gandul.info
Maria Bîrnaure
1872 vizualizări 15 mar 2018

Cu toate că în alte state europene a reuşit implementarea unor programe de igienă lansate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în România, puţine unităţi medicale s-au aliniat acestor standarde până în prezent.

Incendiul din clubul Colectiv a devenit picătura care a umplut paharul şi a scos la lumină o situaţie tragică din spitalele româneşti căreia îi cad victime pacienţii. Infecţiile nosocomiale, un subiect despre care nu s-au spus foarte multe înainte ca autorităţile să descopere că o parte dintre cei răniţi în Colectiv nu şi-au pierdut viaţa din cauza bacteriilor din spitale şi nu din cauza arsurilor care le acopereau corpul. 

Aceste bacterii intraspitaliceşti pot fi luate de orice bolnav în interiorul unităţii medicale, iar existenţa lor are la baza lipsa igienei din spitale, neglijenţa aparţinătorilor sau vizitatorilor, dar şi a cadrelor medicale - medici, asistente, infirmirere - în special la nivelul secţiilor de chirurgie sau terapie intensivă. Această neglijenţă perpetuată zi de zi nu face altceva decât să conducă la înmulţirea germenilor în orice spital.  

Situaţia rămâne critică în România, cu toate că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat un Program Global pentru Siguranţa Pacientului, intitulat ”Clean care is safer care” (n.r. „Îngrijirea curată este o îngrijire mai sigură”), program care salvează anual între 5 şi 8 milioane de vieţi în întreaga lume, gândit de profesorul Didier Pittet. 

În ultimii 20 de ani, Pittet a coordonat studii în epidemiologie şi boli asociate infecţiilor nosocomiale. Împreună cu echipa sa, Didier Pittet a creat „Modelul Geneva”, o strategie multimodală, bazată pe educare, instruire, conştientizarea oportunităţilor în igiena mâinilor şi feedback cu privire la metodele de comportament ale personalului medical. Această metodă determină o reducere cu până la 50% a infecţiilor nosocomiale. 

Prezent în România cu ocazia Zilei Naţionale a Igienei Mâinilor, Didier Pittet a explicat că din momentul în care a fost preluat de Organizaţia Mondială a Săntăţii, programul său a devenit intervenţie majoră în 180 dintre cele 193 de state membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. state care au înţeles importanţa curăţării mâinilor pentru evitarea răspândirii infecţiilor în interiorul spitalelor. 

Strategia profesorului Pittet susţine folosirea în curăţarea mâinilor soluţie de curăţare prin frecare pe bază de alcool şi prevede curăţarea în cinci momente esenţiale, potrivit medicului Andreea Moldovan, din cadrul Spitalului Sfântul Constantin din Braşov, premiată pentru implementarea în România a Metodei Geneva în unitatea medicală în care lucrează. Astfel, curăţarea mâinilor cu soluţia pe bază de alcool trebuie să se facă:

  1. înainte de a atinge pacientul
  2. înainte de orice gest aseptic
  3. după contactul cu lichidele biologice
  4. după ce atingem obiectele din mediul pacientului (noptieră, pat, obiecte personale etc.)
  5. înainte să părăsim salonul pacientului. 

Iar strategia nu vizează numai cadrele medicale. Vizitatorii sunt implicaţi şi ei în acestă procedură. Ei trebuie să se spele pe mâini înainte de a intra în contact cu pacientul sau în salonul acestuia şi mai ales dacă sunt implicaţi în îngrijirea pacienţilor. De asemenea, în momentul în care vizitatorul însuşi nu se află într-o stare de sănătate bună, vizita ar trebui să fie interzisă, iar în sezonul gripal masca ar trebui să fie obligatorie, a explicat Neil Wigglesworth, preşedinte al Societăţii de Prevenire a Infecţiilor din Marea Britanie. 

Specialiştii citaţi admit că nu este posibilă atingerea unui grad 0 de infecţie în spitale, însă cel puţin 50% dintre acestea pot fi prevenite, în unele cazuri ajungându-se şi la procente de eradicare de 80-90%. 

„Nu ştim cât de mult putem scădea procentul, însă trebuie să continuăm să le reducem”, susţine medicul Neil Wigglesworth. 

În ceea ce priveşte costurile implementării unei astfel de stategii, Didier Pittet şi Neil Wigglesworth arată, raportându-se la situaţia din ţările lor, că investiţia într-un asemenea program s-a transformat într-o sursă de economie a banilor care, altfel, ar fi fost folosiţi pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu bacteriile intraspitaliceşti. 

Şi totuşi, cel mai important pas în implementarea unui astfel de program este educarea şi informarea oamenilor, făcând din igiena mâinilor un obicei al lor, indiferent de postura în care se află aceştia. „Investiţia cea mai importantă este în oameni”, după cum arată şi profesorul Didier Pittet. 

10.403 cazuri de infecţii nosocomiale în România anului 2017

În tot acest timp, potrivit datelor furnizate de către Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, cele mai frecvente infecţii asociate asistenţei medicale sunt septicemia, infecţiile respiratorii, digestive, urinare, ale organelor genitale, cutanate, cele ale plăgilor chirurgicale sau cele apărute în urma injecţiilor. 

În total, în anul 2017 au fost înregistrate 10.403 cazuri de infecţii intraspitaliceşti. Cele mai multe au fost cele digestive - 4.479, urmate de cele respiratorii - 1.960 şi cele urinare - 1.277. În ceea ce priveşte situaţia pe judeţe, cele mai multe cazuri de infecţii nosocomiale au fost înregistrate în Bucureşti - 2.802. Capitala este urmată în acest clasament negru de judeţele Iaşi - 1.295 şi Cluj - 833. La coada clasamentului se situează judeţele Ialomiţa - 24 şi Teleorman - 28. 

În ceea ce priveşte situaţia pe secţii, cele mai multe infecţii nosocomiale sunt contractate la ATI - 2.439, Chirurgie - 2.141 şi Pediatrie - 797.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că un raport al Comisiei Europene a arătat că ţara noastră raportează în jur de 1,4% infecţii intraspitaliceşti, puţine în comparaţie cu numărul de externări şi cu alte ţări europene, unde media este în jur de 5%.

„Concluziile raportului spun următoarele lucruri: este îngrijorător. Pentru că România, conform statisticilor, la un număr de pacienţi care ies din spital, are doar 1,4% infecţii asociate actului medical faţă de Germania, care are 3,5%, Danemarca care are 5,3%, Belgia 6,3%. Deci suntem foarte buni (ironic -n.r.), înseamnă că avem spitale foarte curate, că nu avem pacienţi cu infecţii asociate, înseamnă că totul merge strună în sistem. Concluzia finală a raportului totuşi o voi citi - nivelurile actuale de rezistenţă antimicrobiană din România sunt îngrijorătoare. Este un raport ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control- n.r.). Este un raport care scoate în evidenţă toate problemele pe care sistemul medical din România în acest moment din acest punct de vedere le are", a declarat ministrul Sănătăţii, în cadrul evenimentului Romanian Hand Hygien Day.

Pintea a explicat că mulţi manageri de spitale raportează mai puţine infecţii asociate asistenţei medicale din cauza sancţiunilor pe care le-ar putea primi, motiv pentru care ministrul Sănătăţii ia în considerarea schimbarea indicatorilor de performanţă.

„Un sistem medical performant presupune, pe lângă specialişti foarte buni, pe lângă echipamente medicale de înaltă performanţă şi respectarea regulilor de igienă. Avem foarte multe reguli în sistem numai că ele trebuie şi respectate. (...) Am constatat că sunt multe spitale unde nu prea se pune accent pe respectarea regulilor. Vreau să vă spun, din experienţa mea în calitate de manager de spital, că această curăţenie în spitale nu este direct proporţională cu fondurile. Şi pentru că suntem multe femei - ştiţi ca o bună gospodină, care chiar dacă nu are bani să cumpere cea mai scumpă mobilă, cele mai scumpe covoare, poate să facă din locuinţa sa un loc primitor", a adăugat ministrul Sănătăţii.

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a explicat că infecţiile intraspitaliceşti nu pot fi eliminate total din spitale, dar numărul acestora poate fi diminuat considerabil dacă medicii şi pacienţii ar respecta regulile de igienă.

"Nu putem să eliminăm infecţiile din spitale, dar putem să le reducem, mai ales pe cele grave cu germeni multirezistenţi. Fiecare unitate medicală trebuie să facă traininguri periodice legate de instruirea personalului, trebuie să existe un responsabil care să se ocupe de această educaţie continuă, să verifice dacă în toate spaţiile din spital, inclusiv în saloanele pacienţilor, există la dispoziţie apă şi săpun sau substanşe antiseptice pentru mâini şi cred că lucrul acesta revine direct managerului. (...) Dacă nu raportăm infecţiile, înseamnă că nu cunoaştem fenomenul real şi ne păcălim singuri. Lucrul acesta trebuie acceptat de toată lumea. Aceste infecţii există, nu pot fi eliminate din spitale, important este ca numărul lor să fie limitat şi să nu fie infecţii grave produse de bacterii multirezistente", a precizat Rafila.

De asemenea, acesta a explicat că este nevoie de educaţie pentru sănătate în şcoli, astfel încât, elevii să deprindă de mici importanţa spălatului pe mâini.

"Dacă ne uităm pe statistici, o să vedem că şi consumul de săpun în România este scăzut, nu mai discutăm de consumul de antiseptice, acesta fiind un indicator care monitorizează modul în care personalul medical şi pacienţii îşi spală mâinile sau le dezinfectează după caz. (...) Ceea ce trebuie să avem în vedere este ca, mai întâi, să reuşim, prin educaţia generală, introducerea obligatorie a educaţiei pentru sănătate în şcoli va reduce foarte mult dintre patologii, mai ales, pe cele din zona infecţioasă. Dacă vom învăţa copiii să se spele pe mâine, o să reuşim să îi învăţăm şi pe părinţii lor să se spele pe mâine şi lucrul acesta ţine şi de un anumit nivel de dezvoltare socială a unui popor", a subliniat Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

Citește și: