1159 vizualizări 2 sep 2016

Există situaţii în care suspiciunea de afectare tiroidiană este mai mare şi se recomandă testarea tiroidei:

1. Când pacientul a mai avut probleme la nivelul glandei tiroide;

2 Dacă există în familie şi alte persoane care suferă de afecţiuni tiroidiene;

3. Când pacientul are guşă (tiroida se măreşte în volum) sau prezintă simptome sugestive pentru hipotiroidism sau hipertiroidism;

4. Când persoană are un nivel seric crescut de anticorpi antitiroidieni.

5. Când pacientul suferă de diabet zaharat de tip 1 sau de alte boli autoimune;

5. Atunci când pacientul are un istoric personal de iradiere (ex. radioterapie pentru patologie neoplazică) în zona capului şi a gâtului;

6. În cazul femeilor cu istoric personal de avort spontan repetat sau naştere prematură;

7. În cazul persoanelor care fac tratament cu litiu sau amiodaronă, la cei cu sindrom Down

Cele mai întâlnite afecţiuni ale tiroidei 

Tiroiditele sunt afecţiuni inflamatorii ale tiroidei,  cea mai frecventă formă fiind tiroidita cronică Hashimoto, o boală autoimună  caracterizată de prezenţa unor anticorpi îndreptaţi împotriva glandei tiroide, care determină inflamarea şi,  în timp, distrugerea progresivă a ţesutului secretor tiroidian; mai rar întâlnite sunt tiroiditele virale sau bacteriene

Hipotiroidia apare atunci când tiroida nu produce suficienţi hormoni; această problemă este cauzată, de cele mai multe ori, de tiroidita Hashimoto.

Hipertiroidia apare atunci când tiroida produce hormoni în exces, cum ar fi în boala Basedow-Graves sau în cazul nodulilor hiperfuncţionali.

Nodulii tiroidieni sunt formaţiuni tumorale, cel mai adesea benigne, dar un procent de până la 10 % dintre ei pot fi canceroşi.

‘În hipotiroidie, simptomele sunt produse de încetinirea proceselor metabolice. Severitatea simptomelor depinde de magnitudinea deficitului de hormoni. Acestea fiind mai uşoare când hipotiroidismul se instalează treptat. Simptomele cele mai întâlnite: oboseală, lentoare, somnolenţă, dificultăţi de atenţie şi concentrare, creştere în greutate, intoleranţă la frig, piele uscată, păr şi unghii uscate şi casante, încetinirea ritmului cardiac (scăderea numărului de bătăi pe minut ale inimii), constipaţie, edeme (umflarea mâinilor, feţei), răguşeală, menstruaţie neregulată etc”, precizează medicul Anca Drăguţescu, de la clinica Medlife, pentru Gândul.

În general, simptomele apar în forme severe. ‘’În hipertiroidie, acestea se datorează unei activări a proceselor metabolice, o stimulare excesivă a inimii şi sistemului nervos.  Se poate remarca o scădere în greutate, cu apetit păstrat, tranzit intestinal accelerat (scaune dese), tremor al extremităţilor, transpiraţii excesive, puls crescut, palpitaţii (inima bate mai repede şi uneori neregulat), nervozitate, emotivitate, oboseală, intoleranţă la căldură, dereglarea menstruaţiei etc. În funcţie de cauza hipertiroidiei pot apărea şi alte semne, cum ar fi mărirea în volum a tiroidei (guşă) sau probleme oculare, cu exoftalmie unilaterală sau bilaterală (ochii sunt mai proeminenţi), pleoape umflate, ochi înroşiţi, senzaţia de nisip în ochi, lăcrimare abundentă.

În cazul nodulilor sau guşii polinodulare (creşterea în dimensiuni a tiroidei, prin prezenţa mai multor noduli), se poate remarca o umflătură în porţiunea anterioară a gâtului sau o mărire globală în volum, iar simptomele depind de dimensiunile nodulilor ( în cazul compresiei pe structurile din jur pot da dificultăţi la înghiţire sau răguşeală) şi de existenţa modificărilor funcţiei tiroidei ( hipo sau hipertiroidie). Nodulii mici pot fi asimptomatici”, precizează medicul pentru Gândul.

Tiroiditele acute bacteriene se manifestă prin durere la nivelul gâtului, în porţiunea anterioară, deasupra sternului, unde este localizată tiroida, durere ce se poate accentua la mişcarea capului şi poate iradia spre ureche, dificultate la înghiţire, alterarea stării generale şi febră.

“Pentru diagnostic este important examenul fizic efectuat de medic, care poate evidenţia mărirea de volum a glandei tiroide, prezenţa nodulilor, probleme oculare sau cardiace. Putem investiga această afecţiune prin: analize de sânge- dozările hormonilor TSH ( hormon de stimulare a tiroidei), T3, T4 ( hormonii produşi de către tiroidă); dozarea anticorpilor antitiroidieni: ATPO  ATGL TRAB TSH);  dozarea calcitoninei (marker tumoral în cazul depistării unor noduli); dozarea  markerilor de inflamaţie  VSH, hemoleucograma, proteina C reactive[ (în cazul tiroiditelor acute sau subacute); ecografie tiroidiană: pentru evidenţierea aspectului glandei tiroide, a dimensiunilor si vascularizaţiei acesteia, prezenţa nodulilor şi aspectului acestora; scintigrafie tiroidiană (captarea la nivelul tiroidei a unui radiotrasor poate aduce informaţii despre funcţionarea nodulilor tiroidieni); biopsie cu ac fin din nodulii tiroidieni; rezonanţă magnetică nucleară sau tomografie computerizată a zonei cervicale”, mai spune specialistul pentru Gândul.

În formele severe, lăsate netratate, afecţiunile tiroidiene pot produce numeroase complicaţii, cum ar fi: afecţiuni cardiovasculare: hipertensiune arterială, aritmie, insuficienţă cardiacă; slăbiciune musculară. Bărbatul se poate confrunta cu disfuncţia erectilă şi infertilitate, iar femeia cu dereglarea menstruaţiei şi infertilitate, cu riscul crescut de avort în sarcină sau poate avea o naştere prematură. În cazul bolii Graves-Basedow se remarcă complicaţiile oculare, care pot merge de la ochi roşii până la pierderea vederii.

Hipotiroidia severă (nerecunoscută şi tratată) poate conduce, prin decompensare, la comă şi deces. Hipertiroidia severă (netratată) se poate complica cu o criză tireotoxică, formă gravă cu stare generală alterată, febră, puls rapid. 

 

 

 

 

Citește și: