Silviu Bănilă
12991 vizualizări 27 oct 2014

Cercetătorii au analizat mai mulţi oameni care s-au spălat pe mâini cu dezinfectant şi apoi au atins bonurile de casă. Mai mult, aceştia au consumat cartofi prăjiţi fără a folosi tacâmurile şi s-a constatat că BPA a fost absorbit foarte rapid din mâncare în sânge.

„Studiul nostru a arătat că o cantitate ridicată de Bisfenol A poate rămâne impregnată pe mâinile noastre şi de acolo ajunge în mâncarea pe care o consumăm, respectiv în sânge”, a declarat Frederick vom Saal, profesor de Ştiinţe Biologice la Colegiul de Arte şi Ştiinţe din cadrul universităţii americane, potrivit sciencedaily.com.

„BPA este absorbit foarte rapid în sânge şi majorează riscurile apariţiei unor boli precum diabetul şi obezitatea. Utilizarea Bisfenolului A sau a altor compuşi similari reprezintă o ameninţare pentru sănătatea oamenilor”, a mai spus cercetătorul, potrivit sciencedaily.com.

Istorie. Bisfenol A sau BPA, este un compus organic, descoperit în anul 1891 de către chimistul rus Alexandr Dianin, folosit în fabricarea anumitor mase plastice şi răşini epoxy. Acest compus este în folosinţă înca din 1957.

La ce este folosit? Plasticul la care este folosit BPA este transparent şi folosit la fabricarea multor bunuri de consum şi pentru scopuri industriale cum ar fi învelişuri pentru conducte de apă. Anumite răşini epoxy, care conţin BPA, sunt folosite pentru învelişul interior al conservelor şi cutiilor pentru mâncare şi băuturi. Este de asemenea folosit pentru fabricarea hârtiei termice care este utilizată în general la casele de marcat.

Este toxic? Bisfenolul A este un disruptor endocrin, care poate imita caracteristicile hormonului numit estrogen, şi s-a demonstrat prin anumite studii pe animale că poate cauza efecte negative asupra sănătăţii. Acest compus imită foarte bine structura hormonului estradiol, cu abilitatea de a se lega şi activa acelaşi receptor al estrogenului ca şi hormonul natural.

În anul 2006, Autoritatea Europeană a Siguranţei Alimentare (EFSA) a completat un studiu detaliat în care a evaluat riscurile la care se supune populaţia din UE. În urma acestui studiu a fost stabilit nivelul tolerabil la care pot fi supuşi consumatorii europeni, şi anume: 0.05 mg/kg greutatea corpului/zi. Un studiu al Health Canada a estimat cantitatea de BPA la care este expusă populaţia în fiecare zi ca fiind undeva la 0.055 µg/kg greutatea corpului/zi, valoare care este de 1000 de ori mai mică decât pragul impus de U.E.

Din anul 2008, mai multe guverne au început să pună la îndoială siguranţa folosirii acestui compus, fapt care a dus la retragerea unor produse din policarbonat de pe piaţă. Un raport al Administraţiei Alimentelor din SUA (FDA), din anul 2010, avertizează asupra unor posibile riscuri asupra fetuşilor şi copiilor, iar în acelaşi an, Canada a devenit prima ţară care să declare BPA un compus toxic. Uniunea Europeană, Canada, şi mai recent SUA, au interzis folosirea BPA-ului pentru producerea de biberoane.

Cum identifici acest tip de plastic? Există 8 clase de materiale plastice care sunt folosite pe piaţa în acest moment. Deocamdată nu există un simbol care să identifice clar BPA-ul. În general, materialele plastice marcate cu identificatoarele de răşină 1, 2, 3, 4, 5 şi 6, nu conţin BPA. Unele, însă nu toate, materiale plastice care sunt marcate cu identificatorul 7, pot fi fabricate cu această substanţă. Tipul 7 este un fel de clasificare a plasticelor la "altele", iar unele materiale din aceeaşi clasă, cum este policarbonatul (uneori identificat printr-un "PC" lângă semnul pentru reciclare), sunt făcute cu ajutorul bisfenolului A. Şi tipul 3, care corespunde PVC-ului, poate să conţină BPA pe post de antioxidant. Aceasta se aplică PVC-ului flexibil, dar nu şi pentru cel rigid cum este ţeava, ferestrele e.t.c, informează info-culinar.pentrugatit.ro.

Citește și: