Simona TUDORACHE
1732 vizualizări 14 iul 2016

E important să ştim că atunci când trecem dintr-o locuinţă, unde funcţionează aerul condiţionat, la canicula de afară, expunem organismul unui risc. “Ne putem confrunta cu transpiraţii abundente, senzaţie de disconfort, respiraţie îngreunată, urechi înfundate, creşteri ale valorilor tensiunii arteriale şi ale pulsului sau cu şocul termic. De asemenea, poate exista riscul unui stop cardiorespirator, al unui infarct miocardic, al unui avort spontan sau se poate pune problema unui naşteri premature, asta în cazul gravidelor. 

Chiar şi sistemul imunitar poate fi afectat, ceea ce conduce la apariţia unui risc crescut de otite, sinuzite, pneumonii şi bronşite, deoarece aerul favorizează dezvoltarea viruşilor”, precizează medicul Alina Teodoru, pentru Gândul.

Şocul termic reprezintă cea mai gravă formă de supraîncălzire şi are o mortalitate de până la 70%. “Atunci temperatura corpului ajunge în jurul valorii de 41 - 43 °C şi este însoţită de starea de prostraţie. Apare frecvent la persoanele în vârstă, cu afecţiuni cronice preexistente (arteroscleroză, insuficienţă cardiacă congestivă, diabet, alcoolism etc). Şocul termic are caracteristici asemănătoare cu celelalte tipuri de şoc. Gravitatea lui este dată de asocierea dintre supraîncălzire şi deshidratare, la care se adaugă grave dezechilibre ionice şi tulburări hemodinamice consecutive”, subliniază Teodoru pentru Gândul.

Organismul uman are nevoie de o perioadă de adaptare la noile condiţii meteorologice. “Diferenţa ideală de temperatură între mediul interior şi cel exterior este de aproximativ 5 grade Celsius, de aceea recomandarea ar fi ca aparatul de aer condiţionat din încăpere să fie setat astfel încât, dacă afară termometrul arată aproape 40 de grade Celsius, în încăpere temperatura să nu coboare sub 26 de grade Celsius”, mai spune medicul.

Tendinţa organismului de a se supraîncălzi este urmată de o serie de modificări compensatorii. “Vasele sangvine din ţesutul subcutan se dilată, crescând afluxul de sânge şi implicit pierderea de căldură. Pe măsura ce temperatura ambientală se apropie din ce în ce mai mult de valoarea de 37 de grade Celsius, schimbul direct de caldură prin convecţie devine ineficient şi trebuie mobilizate alte mecanisme suplimentare de răcire. Principalul mecanism este cel de transpiraţie. Prin evaporarea transpiraţiei pe suprafaţa corpului se elimină o mare cantitate de căldură. Acest mecanism îşi pierde eficienţa dacă mediul exterior este umed. Acesta este motivul pentru care caldura uscată este mult mai uşor de suportat decât caldura umedă", spune pentru Gândul Chivu Claudiu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Afecţiunile care pot fi asociate cu aceste creşteri ale temperaturii corpului apar atunci când capacitatea termolitică a organismului este depăşită. "Factorii favorizanţi: vârsta înaintată, alcoolismul, consumul de drogurile, diureticele, anticolinergice, ventilaţia deficitară. Supraîncălzirea se manifestă prin creşterea temperaturii corporale, care poate ajunge până la 40°C”.

Clinic, bolnavul prezintă stare de nelinişte, senzaţie de sete datorită deshidratării prin transpiraţie, oboseală, ameţeli, confuzie, dispnee, tahicardie, crampe musculare. “Dacă nu este scos din mediul cald, gradual, starea bolnavului se deteriorează. Se instalează tulburările hemodinamice, hipoxia tisulară, apar contracţiile musculare. Aceasta este forma cea mai uşoară de supraîncălzire. Urmează ca gravitate insolaţia, iar simptomatologia este dominată în special de tulburările hidroelectrolitice şi hemodinamice”, mai spune Alina Teodoru, de la clinica ProVita, pentru Gândul.

Toate aceste modificări suprasolicită sistemul cardiovascular. “În condiţiile unei vasodilataţii generalizate. inima trebuie să-şi crească debitul pentru a menţine o tensiune arterială acceptabilă. Prin transpiraţie se pierd săruri minerale: sodiu, potasiu, calciu, magneziu -esenţiale pentru buna funcţionare a inimii. Scăderea concentraţiei de potasiu şi magneziu din sânge pot duce la tulburări de ritm şi moarte subită, inima rămânând practic blocată’’, subliniază pentru Gândul Chivu Claudiu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Tot din cauza transpiraţiei excesive, în lipsa unei hidrătări adecvate, se instalează hipotensiunea arterială. Durerea de cap, ameţeala şi leşinul sunt manifestări ale scăderii tensiunii arteriale. Din cauza căldurii mai pot apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. “Prin deshidratare, sângele îşi schimbă consistenţa, devine mai vâscos. Din cauza vascozităţii crescute, la un moment dat se formează un cheag de sânge care blochează circulaţia. Dacă acest blocaj survine la nivelul vaselor inimii, suntem în faza infarctului miocardic, manifestat prin durere intensă în zona inimii, stare de rău extrem, transpiraţii generalizate. Dacă sunt blocate vasele creierului, apare atacul cerebral ischemic, care este asociat frecvent cu paralizarea unei părţi a corpului.

La persoanele care manifestă această predispoziţie de creştere a tensiunii arteriale, discomfortul produs de caldura extremă poate duce la o criză hipertensivă. Durerea de cap, durerea de inima, senzaţia de vomă, ameţeala, toate sunt semnele acestei crize, în extremis poate apărea atacul cerebral hemoragic, prin care o parte din creier este inundată de sânge. Paralizia, imposibilitatea de a vorbi sau inghiţi sunt manifestări ale atacului cerebral şi pot rămâne permanente. Dacă sunt afectaţi centrii respiratori survine decesul prin asfixie", declară specialistul.

În sezonul cald încep să se înmulţească şi infecţiile cu transmitere digestivă. ’’Viruşii cu transmitere digestivă pot duce la aparitia cardiomiopatiei. Inima se măreşte foarte mult, nu se mai poate contracta eficient şi în final se opreşte. Transplantul cardiac reprezintă singura modalitate de a menţine pacientul în viaţă pe termen îndelungat’’, afirmă pentru Gândul, Chivu Claudiu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

6 măsuri preventive pentru pacienţii cardiaci pe timp de caniculă

Vremea caniculară afectează în mod direct persoanele cu boli cardiovasculare, afecţiuni care reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. Pentru a-şi menţine o temperatură constantă, organismul uman trece prin mecanisme de termoreglare, în care sunt implicate toate organele şi ţesuturile, însă sistemul cardiovascular este cel mai solicitat.

Măsuri de precauţie:

Pacienţii hipertensivi trebuie să-şi ajusteze în această perioadă tratamentul, în special tratamentul diuretic, care poate duce la o deshidratare accentuată.

Evitarea ieşirilor între orele 11:00- 18:00.

Adoptarea unei vestimentaţii din materiale naturale, de culoare deschisă pentru a evita supraîncălzirea.

Evitarea alimentelor grele, bogate în grăsimi saturate.

Evitarea abuzului de alcool şi de cafea.

O hidratare adecvată, minimum 2 litri de apă/ zi.

„Sistemul imunitar este afectat şi el odată cu aceste schimbări de temperatură. Să nu uităm că la o temperatură crescută, degradarea alimentelor şi înmulţirea microbilor se accentuează. Deci, pe o imunitate scăzută pot să apară diverse infecţii, atât la nivelul tegumentelor, cât şi infecţii ale tractului gastrointestinal“, completează medicul primar cardiolog Alexandra Postu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește și: